Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cu cât au crescut mediile de admitere la liceele din București, față de anul trecut: de la câteva sutimi, în cazul colegiilor de top, până la câteva puncte, în cazul liceelor din partea de jos a clasamentului

liceul Sava

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ultimele medii de admitere la liceele din București au crescut în acest an, față de 2021, cu câteva sutimi, în cazul colegiilor de top, diferența ajungând la câteva puncte, în cazul liceelor din partea de jos a clasamentului.

De exemplu, la Colegiul Național „Sfântul Sava”, la Matematică-Informatică, ultima medie de admitere a crescut față de anul trecut cu 13 sutimi, de la 9.64 la 9,77. iar la specializarea Filologie cu 15 sutimi, la 9.66.

La Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, cel mai mult a urcat media la Filologie, cu 10 sutimi, ajungând la 9.69. La Științele Naturii, în acest an s-a intrat cu 9,80, cu 8 sutimi peste ultima medie de anul trecut la aceeași specializare.

În cazul Colegiului „Spiru Haret”, ultima medie de admitere anul acesta la specializarea Matematică-Informatică, bilingv engleză, mai exact 9,79, are o creștere cu 17 sutimi, comparativ cu anul trecut. La Științele Naturii, la același colegiu, ultima medie a fost 9,68, cu 21 de sutimi peste media din 2021.

La Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, cea mai mare diferență, de 21 de sutimi, s-a înregistrat la specializarea Științele Naturii, unde ultima medie a fost 9,68.

La Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, cu 16 sutimi s-a majorat ultima medie de admitere, în 2022, la profilul Matematică-Informatică.

Diferențele între ultimele medii de admitere se accentuează pe măsură ce coborâm în clasamentul liceelor. De exemplu, la Colegiul I.L Caragiale, ultima medie la specializarea Filologie, bilingv germană a fost cu 42 de sutimi mai mare decât cea de anul trecut, de la 8.91 la 9.33. La Matematică -Informatică, bilingv germană, creșterea a fost cu 33 de sutimi.

La Colegiul Naţional „Octav Onicescu", diferența dintre ultima medie de admitere la Matematică-Informatică anul acesta, comparativ cu anul trecut, a fost de 1,21 puncte.

La Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu”, profilul Economic, ultima medie de admitere a fost mai mare cu 2,26 puncte față de cea de anul trecut. 

În cazul Colegiului Tehnic Feroviar "Mihai I" din București, la Știintele Naturii, ultima medie de admitere a fost cu nu mai puțin de 3,61 mai mare decât anul trecut, ajungând la 7.08.


Ministerul Educaţiei a publicat miercuri pe site-ul admitere.edu.ro, rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 - 2023.

Au fost repartizați computerizat 110.035 de elevi (94,13%) în învățământul liceal din totalul elevilor cu opțiuni completate (116.887), cu peste 20.000 de elevi mai mult, comparativ cu etapa din anul precedent.

În total, au fost completate 2.338.353 de opțiuni, rezultând o medie de 20 de opţiuni/elev. Este de remarcat faptul că 46.171 dintre elevii cu opțiuni completate (42%) au fost admiși la prima opțiune, iar 77.302 elevi (70.3%) au fost admiși la una din primele 5 opțiuni, potrivit Ministerului Educației.

Dintre cei 44.834 de elevi admiși la liceele tehnologice, doar 3.000 au medii de admitere sub 5.

Conform calendarului admiterii în învățământul liceal, în perioada 15 – 20 iulie, candidații vor transmite/depune dosarele de înscriere la secretariatele liceelor în care au fost admiși.

În zilele de 21, 22 și 25 iulie 2022, comisiile județene de admitere/comisia ISMB vor soluționa situațiile speciale apărute după etapa de repartizare computerizată.

6.852 de elevi (5,87%) nu au fost repartizați în această etapă, întrucât nu au completat suficiente opţiuni, a precizat Ministerul Educației, într-un comunicat.

Pentru următoarele etape de admitere în clasa a IX-a au rămas 27.657 de locuri libere în învățământul liceal și în învățământul profesional: 4.993 de locuri libere la liceu și 22.664 de locuri în învățământul profesional (dintr-un total de 41.052 de locuri prevăzute, după ce 18.338 de elevi au optat pentru rute de școlarizare în învățământul profesional).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult