Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum a vrut Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”, să informatizeze sistemul acasă la el, în România, cu discheta

Medicul Cătălin Cîrstoveanu își aduce aminte perfect de ziua în care a intrat pentru prima dată într-un spital din Statele Unite. Era în anul trei de rezidențiat, în 2000, când împreună cu mai mulți colegi din România a mers peste ocean să învețe, să capete experiență. Avea să fie un moment definitoriu pentru cariera sa și pentru ce a reușit să facă ulterior în România.

„M-am blocat, absolut m-am blocat. Pur și simplu mă uitam de jur împrejur, nu îmi venea să cred. Mă uitam la calculatoarele care arătau fișa pacienților, mă uitam la organizare, mă uitam cum sunt ușile, mă uitam cum pun ei mâna pe pacient, vedeam că este o asistentă la 1-2 pacienți maximum. Tot ce însemna infrastructură si organizare pur și simplu m-au terminat. În România, plecasem din maternitatea Giulești. Reanimarea noastră avea 4 metri pe 6 metri, acolo ne desfășuram activitatea, 6-7 pacienți critici. Învățam să facem reanimare cu ce aveam în anii aceia 98, 99. Mai mult cu ce nu aveam, ăsta e adevărul”, rememorează medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”, secție de excelență în domeniul terapiei intensive neonatologice din România.

Într-un spital din Louisville, apoi în unul din Iowa a înțeles de ce lucrurile merg bine, a înțeles cum sunt organizate activitățile și cum trebuie ele legate.

Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa, mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos»

Invitat de Claudiu Pândaru la o discuție altfel pentru podcastul BCR „La bani mărunți”, medicul Cătălin Cîrstoveanu a povestit zâmbind că a vrut să aducă în România programul informatic pe care îl văzuse în spitalele americane.

„Aveam o dischetă de 1,5 Megabytes. Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos» (râde). Era vremea în care cumpăram XP-ul de la colțul străzii, dădeam 5 lei pe el, asta era România, credeam că lucrurile sunt asemănătoare și mă bazam pe prietenia noastră (cu profesorul îndrumător – n.n.) să pot să schimb și eu lucrurile la mine acasă, să am totul informatizat. Nu aveau hârtie. (V-a dat pe dischetă programul informatic?). Nuu. Știi ce mi-a zis? Well, știi Cătălin - știi, cum sunt ei foarte bine crescuți și prietenoși – mi-a zis: «Nu prea pot să fac lucrul asta, nu am voie. Și mai e și ceva foarte important: costă un milion de dolari» (râde). M-a blocat și mi-am dat seama, ok, vedem cum facem, lăsăm un pic să treacă timpul, poate facem rost de bani”, a povestit medicul Cătălin Cîrstoveanu pentru podcastul „La bani mărunți”.

S-a întors din Statele Unite și a început să construiască ceea ce azi e o insulă în medicina din România, secția de terapie intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”. Cu tot cu program informatic, ca cel văzut în State, adus la zi.

De-a lungul anilor, pe lângă investiții de milioane de euro, bani de la companii private, medicul Cătălin Cîrstoveanu a reușit să convingă statul să îi accepte și să intre în parteneriat. Iar lucrul acesta a fost mai greu decât aducerea finanțărilor de la privați, pentru dotarea secției de terapie intensivă nou-născuți.

„Uitându-mă la istorie, e mai greu să convingi statul român (să accepte finanțarea companiilor private în medicină -n.n.). De ce? Pentru că acolo sunt oameni incapabili, unii dintre ei, unii sunt și rău intenționați, alții pur și simplu nu înțeleg, și datoria noastră e să îi facem să înțeleagă pe aceștia din urmă. (...) E foarte important ca faptele noastre să vorbească”, a punctat medicul Cătălin Cîrstoveanu.

„Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate”

În dialogul cu Claudiu Pândaru, medicul a povestit și despre viața sa de student, când a devenit părinte, dar și ce a făcut cu primul său salariu de medic.

„Îmi aduc aminte când am luat primul salariu de medic. Nu a însemnat nimic, am trăit până foarte târziu cu ajutorul părinților, al socrilor. Asta a fost viața, nu am simțit această problemă, eram săraci lipiți, dar nu simțeam acest lucru. Eram oameni tineri, ne bucuram de viață. Am avut copil din facultate. Am spus ok, un copil vine cu ceva în viață, Dumnezeu nu dă copilul ca să mori cu el de foame. Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate. Deci salariul acela nu reprezenta nimic. Cred că am făcut o mică masă din salariul acela (primul său salariu, în calitate de medic - n.n). Era de genul 200-300 de dolari, atât era”, a povestit dr Cîrstoveanu.

Medicul speră ca, în doi ani, secția pe care o conduce să fie extinsă cu încă 20 de paturi, pe lângă cele 27 existente. În plus, aici urmează să fie înființat un centru de training, sală operatorie, RMN în mijlocul reanimării, facilități tehnice. În plus, dr. Cîrstoveanu crede că heliportul de la „Marie Curie” ar putea să fie gata până la sfârșitul anului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Doctor Catalin Carstoveanu a salvat in decembrie 2016 pe nepotica mea, Sara Ioana Dimache. Datorita muncii, abnegatiei si profesionalismului Dansului a reusit sa faca o adevarata minune. Acum fetita este perfect sanatoasa, se poate bucura de viata si noi ne putem bucura de ea. Ii suntem si ii vom fi intotdeauna recunoscatori Domnului Doctor Catalin Carstoveanu.
    • Like 2
  • Problema drepturilor de autor a programelor software e corectă pentru că firmele de dezvoltare software fac niste investiții serioase pentru programele respective că să nu mai vorbim de mentenanța de după instalarea lor. Cu totul altfel se pune problema in ceea ce privește susținerea de către stat a unei firme private chiar dacă e din domeniul sănătății. Patronii vor să-si încaseze profitul chiar daca și statul a contribuit la cheltuieli ceea ce nu e ok și apoi alti privați din alte sectoare ar cere același lucru pentru că nu poți face discriminări bazate pe obiectul de activitate ca să nu mai spun că orice fond public alocat unei firme private e considerat ajutor de stat și e suspus controlului și dreptului european , deci e mai complicat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult