Medicul Cătălin Cîrstoveanu își aduce aminte perfect de ziua în care a intrat pentru prima dată într-un spital din Statele Unite. Era în anul trei de rezidențiat, în 2000, când împreună cu mai mulți colegi din România a mers peste ocean să învețe, să capete experiență. Avea să fie un moment definitoriu pentru cariera sa și pentru ce a reușit să facă ulterior în România.
„M-am blocat, absolut m-am blocat. Pur și simplu mă uitam de jur împrejur, nu îmi venea să cred. Mă uitam la calculatoarele care arătau fișa pacienților, mă uitam la organizare, mă uitam cum sunt ușile, mă uitam cum pun ei mâna pe pacient, vedeam că este o asistentă la 1-2 pacienți maximum. Tot ce însemna infrastructură si organizare pur și simplu m-au terminat. În România, plecasem din maternitatea Giulești. Reanimarea noastră avea 4 metri pe 6 metri, acolo ne desfășuram activitatea, 6-7 pacienți critici. Învățam să facem reanimare cu ce aveam în anii aceia 98, 99. Mai mult cu ce nu aveam, ăsta e adevărul”, rememorează medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”, secție de excelență în domeniul terapiei intensive neonatologice din România.
Într-un spital din Louisville, apoi în unul din Iowa a înțeles de ce lucrurile merg bine, a înțeles cum sunt organizate activitățile și cum trebuie ele legate.
Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa, mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos»
Invitat de Claudiu Pândaru la o discuție altfel pentru podcastul BCR „La bani mărunți”, medicul Cătălin Cîrstoveanu a povestit zâmbind că a vrut să aducă în România programul informatic pe care îl văzuse în spitalele americane.
„Aveam o dischetă de 1,5 Megabytes. Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos» (râde). Era vremea în care cumpăram XP-ul de la colțul străzii, dădeam 5 lei pe el, asta era România, credeam că lucrurile sunt asemănătoare și mă bazam pe prietenia noastră (cu profesorul îndrumător – n.n.) să pot să schimb și eu lucrurile la mine acasă, să am totul informatizat. Nu aveau hârtie. (V-a dat pe dischetă programul informatic?). Nuu. Știi ce mi-a zis? Well, știi Cătălin - știi, cum sunt ei foarte bine crescuți și prietenoși – mi-a zis: «Nu prea pot să fac lucrul asta, nu am voie. Și mai e și ceva foarte important: costă un milion de dolari» (râde). M-a blocat și mi-am dat seama, ok, vedem cum facem, lăsăm un pic să treacă timpul, poate facem rost de bani”, a povestit medicul Cătălin Cîrstoveanu pentru podcastul „La bani mărunți”.
S-a întors din Statele Unite și a început să construiască ceea ce azi e o insulă în medicina din România, secția de terapie intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”. Cu tot cu program informatic, ca cel văzut în State, adus la zi.
De-a lungul anilor, pe lângă investiții de milioane de euro, bani de la companii private, medicul Cătălin Cîrstoveanu a reușit să convingă statul să îi accepte și să intre în parteneriat. Iar lucrul acesta a fost mai greu decât aducerea finanțărilor de la privați, pentru dotarea secției de terapie intensivă nou-născuți.
„Uitându-mă la istorie, e mai greu să convingi statul român (să accepte finanțarea companiilor private în medicină -n.n.). De ce? Pentru că acolo sunt oameni incapabili, unii dintre ei, unii sunt și rău intenționați, alții pur și simplu nu înțeleg, și datoria noastră e să îi facem să înțeleagă pe aceștia din urmă. (...) E foarte important ca faptele noastre să vorbească”, a punctat medicul Cătălin Cîrstoveanu.
„Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate”
În dialogul cu Claudiu Pândaru, medicul a povestit și despre viața sa de student, când a devenit părinte, dar și ce a făcut cu primul său salariu de medic.
„Îmi aduc aminte când am luat primul salariu de medic. Nu a însemnat nimic, am trăit până foarte târziu cu ajutorul părinților, al socrilor. Asta a fost viața, nu am simțit această problemă, eram săraci lipiți, dar nu simțeam acest lucru. Eram oameni tineri, ne bucuram de viață. Am avut copil din facultate. Am spus ok, un copil vine cu ceva în viață, Dumnezeu nu dă copilul ca să mori cu el de foame. Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate. Deci salariul acela nu reprezenta nimic. Cred că am făcut o mică masă din salariul acela (primul său salariu, în calitate de medic - n.n). Era de genul 200-300 de dolari, atât era”, a povestit dr Cîrstoveanu.
Medicul speră ca, în doi ani, secția pe care o conduce să fie extinsă cu încă 20 de paturi, pe lângă cele 27 existente. În plus, aici urmează să fie înființat un centru de training, sală operatorie, RMN în mijlocul reanimării, facilități tehnice. În plus, dr. Cîrstoveanu crede că heliportul de la „Marie Curie” ar putea să fie gata până la sfârșitul anului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.