Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum a vrut Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”, să informatizeze sistemul acasă la el, în România, cu discheta

Medicul Cătălin Cîrstoveanu își aduce aminte perfect de ziua în care a intrat pentru prima dată într-un spital din Statele Unite. Era în anul trei de rezidențiat, în 2000, când împreună cu mai mulți colegi din România a mers peste ocean să învețe, să capete experiență. Avea să fie un moment definitoriu pentru cariera sa și pentru ce a reușit să facă ulterior în România.

„M-am blocat, absolut m-am blocat. Pur și simplu mă uitam de jur împrejur, nu îmi venea să cred. Mă uitam la calculatoarele care arătau fișa pacienților, mă uitam la organizare, mă uitam cum sunt ușile, mă uitam cum pun ei mâna pe pacient, vedeam că este o asistentă la 1-2 pacienți maximum. Tot ce însemna infrastructură si organizare pur și simplu m-au terminat. În România, plecasem din maternitatea Giulești. Reanimarea noastră avea 4 metri pe 6 metri, acolo ne desfășuram activitatea, 6-7 pacienți critici. Învățam să facem reanimare cu ce aveam în anii aceia 98, 99. Mai mult cu ce nu aveam, ăsta e adevărul”, rememorează medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”, secție de excelență în domeniul terapiei intensive neonatologice din România.

Într-un spital din Louisville, apoi în unul din Iowa a înțeles de ce lucrurile merg bine, a înțeles cum sunt organizate activitățile și cum trebuie ele legate.

Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa, mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos»

Invitat de Claudiu Pândaru la o discuție altfel pentru podcastul BCR „La bani mărunți”, medicul Cătălin Cîrstoveanu a povestit zâmbind că a vrut să aducă în România programul informatic pe care îl văzuse în spitalele americane.

„Aveam o dischetă de 1,5 Megabytes. Am luat discheta și m-am dus la profesorul Dan Stewart, așa mai jenat. Și am zis: «Prof, dă-mi și mie programul vostru informatic, te rog frumos» (râde). Era vremea în care cumpăram XP-ul de la colțul străzii, dădeam 5 lei pe el, asta era România, credeam că lucrurile sunt asemănătoare și mă bazam pe prietenia noastră (cu profesorul îndrumător – n.n.) să pot să schimb și eu lucrurile la mine acasă, să am totul informatizat. Nu aveau hârtie. (V-a dat pe dischetă programul informatic?). Nuu. Știi ce mi-a zis? Well, știi Cătălin - știi, cum sunt ei foarte bine crescuți și prietenoși – mi-a zis: «Nu prea pot să fac lucrul asta, nu am voie. Și mai e și ceva foarte important: costă un milion de dolari» (râde). M-a blocat și mi-am dat seama, ok, vedem cum facem, lăsăm un pic să treacă timpul, poate facem rost de bani”, a povestit medicul Cătălin Cîrstoveanu pentru podcastul „La bani mărunți”.

S-a întors din Statele Unite și a început să construiască ceea ce azi e o insulă în medicina din România, secția de terapie intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”. Cu tot cu program informatic, ca cel văzut în State, adus la zi.

De-a lungul anilor, pe lângă investiții de milioane de euro, bani de la companii private, medicul Cătălin Cîrstoveanu a reușit să convingă statul să îi accepte și să intre în parteneriat. Iar lucrul acesta a fost mai greu decât aducerea finanțărilor de la privați, pentru dotarea secției de terapie intensivă nou-născuți.

„Uitându-mă la istorie, e mai greu să convingi statul român (să accepte finanțarea companiilor private în medicină -n.n.). De ce? Pentru că acolo sunt oameni incapabili, unii dintre ei, unii sunt și rău intenționați, alții pur și simplu nu înțeleg, și datoria noastră e să îi facem să înțeleagă pe aceștia din urmă. (...) E foarte important ca faptele noastre să vorbească”, a punctat medicul Cătălin Cîrstoveanu.

„Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate”

În dialogul cu Claudiu Pândaru, medicul a povestit și despre viața sa de student, când a devenit părinte, dar și ce a făcut cu primul său salariu de medic.

„Îmi aduc aminte când am luat primul salariu de medic. Nu a însemnat nimic, am trăit până foarte târziu cu ajutorul părinților, al socrilor. Asta a fost viața, nu am simțit această problemă, eram săraci lipiți, dar nu simțeam acest lucru. Eram oameni tineri, ne bucuram de viață. Am avut copil din facultate. Am spus ok, un copil vine cu ceva în viață, Dumnezeu nu dă copilul ca să mori cu el de foame. Am avut o viață foarte frumoasă ca student cu copil în facultate. Deci salariul acela nu reprezenta nimic. Cred că am făcut o mică masă din salariul acela (primul său salariu, în calitate de medic - n.n). Era de genul 200-300 de dolari, atât era”, a povestit dr Cîrstoveanu.

Medicul speră ca, în doi ani, secția pe care o conduce să fie extinsă cu încă 20 de paturi, pe lângă cele 27 existente. În plus, aici urmează să fie înființat un centru de training, sală operatorie, RMN în mijlocul reanimării, facilități tehnice. În plus, dr. Cîrstoveanu crede că heliportul de la „Marie Curie” ar putea să fie gata până la sfârșitul anului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Doctor Catalin Carstoveanu a salvat in decembrie 2016 pe nepotica mea, Sara Ioana Dimache. Datorita muncii, abnegatiei si profesionalismului Dansului a reusit sa faca o adevarata minune. Acum fetita este perfect sanatoasa, se poate bucura de viata si noi ne putem bucura de ea. Ii suntem si ii vom fi intotdeauna recunoscatori Domnului Doctor Catalin Carstoveanu.
    • Like 2
  • Problema drepturilor de autor a programelor software e corectă pentru că firmele de dezvoltare software fac niste investiții serioase pentru programele respective că să nu mai vorbim de mentenanța de după instalarea lor. Cu totul altfel se pune problema in ceea ce privește susținerea de către stat a unei firme private chiar dacă e din domeniul sănătății. Patronii vor să-si încaseze profitul chiar daca și statul a contribuit la cheltuieli ceea ce nu e ok și apoi alti privați din alte sectoare ar cere același lucru pentru că nu poți face discriminări bazate pe obiectul de activitate ca să nu mai spun că orice fond public alocat unei firme private e considerat ajutor de stat și e suspus controlului și dreptului european , deci e mai complicat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon