Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum ar putea Rusia să încline balanța în favoarea sa la alegerile prezidențiale și referendumul din Moldova

suporteri miting R Moldova

Suporteri la miting electoral în Republica Moldova/ Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, influența Rusiei asupra procesului electoral din Republica Moldova devine tot mai evidentă. De-a lungul timpului, Kremlinul a utilizat diverse pârghii pentru a influența rezultatele alegerilor din țările fostului spațiu sovietic, iar Moldova nu face excepție. În contextul competiției electorale de duminică, există trei atuuri majore prin care Rusia poate înclina balanța în favoarea candidaților prezidențiali pro-ruși și a unui vot împotrivă la referendum ori boicotarea acestuia: voturile cumpărate, secțiile de votare pentru cetățenii din regiunea transnistreană și sentimentul pro-rus din Găgăuzia.

1. Voturile cumpărate

Unul dintre cele mai controversate mecanisme utilizate în Republica Moldova pentru influențarea rezultatelor electorale este cumpărarea de voturi. Estimările autorităților arată că peste 130.000 de voturi ar fi fost cumpărate înainte de alegeri. O fi asta doar vârful aisbergului? O astfel de mobilizare masivă nu poate fi ignorată, mai ales că influența Rusiei nu se manifestă doar prin rețeaua Șor, ci și în parteneriat cu alte forțe politice. Acestea au capacitatea de a manipula votul maselor nu doar prin intermediul stimulentelor financiare, ci și prin forța de convingere a actorilor influenți la nivel local.

Cumpărarea voturilor distorsionează procesul democratic și subminează legitimitatea alegerilor, permițând forțelor pro-ruse să își asigure un sprijin electoral considerabil. Numai în ultima lună, Șor și afiliații săi au direcționat peste 15 milioane de dolari din fonduri rusești în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni. Este o sumă uluitoare pentru politica moldovenească pentru a influența negativ votul oamenilor la alegerile prezidențiale și la referendumul UE. Nu vreau să îmi imaginez ce face Rusia în diasporă, acolo unde autoritățile statului sunt total depășite în a monitoriza cumpărarea voturilor. Iar dacă ar fi fost deschise mai multe secții de votare în Rusia, de exemplu, rezultatul alegerilor ne-ar fi surprins. Și nu plăcut.

Secțiile de votare pentru cetățenii moldoveni din Transnistria

Un alt factor care poate influența rezultatul alegerilor îl constituie secțiile de votare deschise pentru cetățenii din regiunea separatistă Transnistria. La alegerile anterioare au fost deschise peste 30 de secții de votare dedicate acestei regiuni, iar participarea locuitorilor din Transnistria la alegerile din Republica Moldova a fost una semnificativă. Ne amintim că în primul tur al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 au votat peste 14.700 de cetățeni din stânga Nistrului, iar la Varnița și alte localități se primeau câte 400 de lei per vot chiar în apropierea secției de votare.

În cazul specific al grupului lui Ilan Șor și pericolul celor 130.000 de susținători cumpărați, se pot trasa paralele între modul în care sunt aduși alegători din regiuni mai puțin controlabile, cum ar fi Transnistria. Deschiderea celor 30 de secții de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană ridică întrebări legitime privind influențele externe și manipulările electorale, având în vedere că, la fel ca în anii precedenți, există riscul ca voturile să fie direcționate spre anumite forțe politice prin metode controlate. Nemaivorbind că există posibilitatea de a aduce organizat alegători din regiunea transnistreană, cu autocare, ca la alegerile precedente.

Cu toate că acești cetățeni au dreptul să voteze, există suspiciuni serioase că voturile lor sunt manipulate în favoarea forțelor pro-ruse. Apetitul pentru a zădărnici referendumul pro-UE este mare, dacă separatiștii de la Tiraspol cer ca acesta să fie organizat și în Transnistria. O nouă provocare, alături de altele care vor urma de ziua alegerilor. Autoritățile statului ar trebui să stea în gardă referitor la acest impediment. Totuși, deschiderea secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni din teritoriul necontrolat îi oferă Rusiei un avantaj strategic, permițându-i să intervină direct în procesul electoral din Moldova prin mobilizarea unui electorat favorabil comod chiar și administrației de la Tiraspol.

Găgăuzia: bastionul pro-rusesc?

Găgăuzia a fost întotdeauna un bastion al sentimentelor pro-ruse și al rezistenței față de integrarea europeană, chiar mai pronunțat decât în regiunea transnistreană. Relațiile strânse ale Găgăuziei cu Moscova s-au manifestat nu doar prin discursuri politice, ci și prin sprijin electoral constant pentru partidele care susțin o apropiere de Rusia. În cadrul alegerilor de duminică, influența acestei regiuni ar putea fi decisivă, mai ales dacă luăm un singur exemplu din precedentele alegeri prezidențiale din 2020, unde Igor Dodon a obținut 45.281 de voturi sau 97,63% din total.

Rusia și-a consolidat puterea administrativă la Comrat prin câștigarea fotoliului de bașcan, dar și a mai multor deputați locali din Adunarea Populară, dar mai ales prin propaganda media controlată de Ilan Șor, care promovează intens narațiuni pro-ruse. Electoratul din Găgăuzia rămâne unul dintre cele mai loiale Kremlinului, iar mobilizarea voturilor din această regiune poate aduce o contribuție semnificativă și pentru partidele pro-ruse care vor dori să intre în noua legislatură parlamentară, odată cu alegerile parlamentare din vara lui 2025. Faptul că Găgăuzia este o regiune compactă și ușor de influențat sporește vulnerabilitatea sa în fața interferențelor externe, iar Rusia a demonstrat cât de ușor poate extinde acest model de influență în toată țara.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult