Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum arată România în clasamentul global pentru Inovație și ce strategie fiscală aplică pentru stimularea investițiilor străine în domeniul cercetării - dezvoltării

companie - getty images

(Foto: Guliver/Getty Images)

Competiția fiscală la nivel global este remarcabilă prin prisma modificărilor stimulentelor acordate de guvernele care doresc să atragă o activitate economică în jurisdicția lor.

Stimulentele acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare (în engleză: „Research and Development” sau „R&D”) se află în topul schimbărilor fiscale, fiind, probabil, mai evidente decât în oricare dintre celelalte categorii de impozite pe activități urmărite la nivel global, conform unui recent studiu EY pe această temă („EY Worldwide R&D Incentives Reference Guide”).

Potrivit acestei publicații anuale EY, 14 din 41 – adică 34% din jurisdicțiile intervievate – prognozează stimulente noi sau mai generoase pentru cercetare și dezvoltare în 2018 (comparativ cu doar 22% în 2017). Mai mult, 9 din cele 14 țări care au majorat stimulentele pentru cercetare și dezvoltare în 2018 iau astfel de măsuri pentru al doilea an consecutiv.

Conform studiului, între 2015 și 2017, țările au introdus modificări minore în ceea ce privește stimulentele fiscale în zona de R&D. În 2018 însă, îmbunătățirile au fost semnificative și mult mai importante.

Cu titlu de exemplu, Singapore a majorat deducerea fiscală pentru costurile forței de muncă și consumabilele necesare pentru calificarea proiectelor de cercetare și dezvoltare realizate în Singapore de la 150% la 250%; de asemenea, Polonia și-a mărit în mod similar deducerea fiscală, de la 100% la 200%, începând cu 1 ianuarie 2018.

România, în schimb, pare, cel puțin pentru moment, că nu pune un accent major pe competiția fiscală, prin prisma facilităților acordate în 2018, legislația neavând modificări sau majorări pentru zona de R&D.

În prezent, în România există patru programe de stimulare a cercetării și dezvoltării:

1. scutirea de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate pentru companiile care desfășoară exclusiv activități de cercetare și dezvoltare și inovare, precum și activități conexe;

2. deducerea suplimentară a 50% din cheltuielile R&D eligibile la calculul impozitului pe profit;

3. deprecierea accelerată a activelor de cercetare și dezvoltare calificate;

4. scutirea de impozit pe venitul din salarii pentru angajații care desfășoară activități în domeniile cercetării și dezvoltării sau dezvoltării tehnologice.

Din perspectiva condițiilor de eligibilitate a scutirii de la plata impozitului pe venitul salarial, acestea s-au modificat, fiind într-o oarecare măsură mai puțin restrictive. În practică însă, salariații care aplicau deja scutirea de impozit pe venitul salarial în decembrie 2017 au fost potențial afectați de transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, începând cu ianuarie 2018. Legislația fiscală a adus, însă, cu puțină întârziere, o pârghie legală pentru compensarea pierderii nete a salariilor acestor categorii de salariați, în anumite condiții. 

Dispozițiile care reglementează scutirea de la plata impozitului pe profit au fost introduse în Codul fiscal din România în ianuarie 2017. Cu toate acestea, până în prezent, normele de aplicare a acestor prevederi nu au fost emise.

Din perspectiva impozitului pe profit, deși o bună parte din contribuabilii care activează în acest domeniu cunosc facilitățile fiscale, cei mai mulți dintre ei sunt încă în proces de analiză de eligibilitate, fără fază certă de implementare. Acest lucru este cauzat, în mare parte, de lipsa consultării Registrului experților pe domenii de cercetare-dezvoltare, acesta din urmă nefiind funcțional, deși legea prevede că angajatorul, angajatul sau autoritățile fiscale pot solicita rapoarte de expertiză elaborate de experți înscriși în Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare pentru validarea încadrării activităților de R&D.

Mediul de afaceri pare să aibă nevoie de mai multă încredere în politica fiscală în vederea stimulării investițiilor, respectiv a aplicării facilităților din domeniul R&D în strânsă legătură cu Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare. Mai mult, facilitatea privind scutirea de impozit pe o perioadă de 10 ani este inaplicabilă, în condițiile în care nu există norme de punere în aplicare precum și o temere întemeiată a contribuabililor că această măsură poate fi catalogată drept ajutor de stat.

Considerăm oportună accesarea facilităților fiscale în România acolo unde activitățile întreprinse pot justifica caracterul inovator, fiind în afara celor neeligibile (de ex. modificări de natură cromatică sau estetică asupra produselor, programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii). În plus, este bine de știut că țările care investesc în cercetare-dezvoltare își revin mai repede din criză. Redresarea economică poate fi surprinsă în graficul de mai jos, conform Ghidului emis de Uniunea Europeană încă din 2013, “Uniunea Inovării”.

(clic pe imagine pentru a o mări)

Pentru ca România să nu se mai poziționeze pe ultimele locuri în clasamente din Europa pentru inovație, sectorul privat trebuie stimulat să investească în tehnologie, în toate stadiile procesului de inovație (idee, prototip, testare, producție). România dispune de toate ingredientele care îi permit să valorifice acest potențial, însă rămâne de văzut dacă acest domeniu va fi în topul priorităților strategice de dezvoltare în perioada următoare.

A contribuit Gabriel Sincu, partener Asociat Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mr.Oh check icon
    Ma faceti sa rad. Cercetare-Dezvoltare in antiteza cu invatamantul? Puneti carurta in fata boilor.. Nici o sansa in urmatoarele decenii.
    R&D este necesar intr-o lume concurentiala, Nu intr-o lume unde merge cu furtul. In Romania se cerceteaza si se dezvolta mecanisme de furat legal. La asta ii batem pe toti.

    Cineva se plangea de Outsourcing mai jos. Daca nu experimentam outsoucingul si azi zaceam in intr-un birou din Romania si ma uitam pe pereti. Problema e alta. Dupa ce strainul ti-a educat forta de munca tu ce stii sa faci cu ea.?

    Dupa aproape 10 ani, cand imi vizitez ultimul loc de munca "autohton" constat ca nu s-a schimbat absolut nimic. O lancezeala generala. Nimic nou. Nu stiu folosi calculatorul asa cum se foloseste azi. oamaneii lucreza mult si ineficient. Perioada excelului a trecut, E un instrument necesar, niimic de zis. Dar acum se elaboreaza modele matematice si informatice pentru orice. Daca le arat ceva fostilor colegi, primul raspuns care le vine, nu e "Multumesc", ci "hai, ne lasi?".

    Mandria asta stupida care ii impiedica pe unii sa invete, asta distruge Romania.

    Ca sa elaborezi Modele, sa faci R&D ai nevoie de profesionisti adevarati, care inteleg ceea ce fac si nu copiaza dintr-un loc si fac "paste" intr-altul. Oameni pasionati, cu spirit creativ, avizi sa descopere adevarul, dornici de succes.

    Romania nu are nevoie de cercetare dezvoltare. Si asa nu stie ce sa faca cu rezultatele cercetarii. Cine sa le implementeze? Guvernul? Ca sa ce? Sa nu mai poata fura? Romaania trebuie sa-si valorifice cercetarea in interior. in exterior nu are cum decat prin outsourcing. Diferenta e mult prea mare, in bani, in idei, si lipsesc contactele reale. Sa vinzi cercetare rebuie sa fii cunoscut si acceptat si sa fii la curent cu ce-i framanta pe altii din afara. In vest au alte framantari decat noi.

    Acolo nu stiu cum sa ajunga cu eficienta la 99.xx %. Asta ii macina pe ei. Nu cercetare care propune rezultate si eficienta de 89-90%.

    Cine isi asuma riscul implemetarii rezultatelor cercetarii? Doar cei care au bani pentru asa ceva. Are Romania puterea sa-si asume riscuri? Nu e in stare sa asfalteze o sosea. Nu stie sa faca lucruri pe care altii le fac de 100 de ani. O s a se apuce sa faca cercetare? Sa finanteze cercetare? tari care au industrie chimica. Auto, Aviatica, Pharma, Electronica etc. Astea au nevoie de support pentru cercetare, nu Romania. In Romania nu este nimic autohton. Cateva flori care nu fac primavara. Dar le-ar prinde bine niscaiva facilitati fiscale. Ca sa nu le plece si putinul de romani valorosi care au ramas in tara.

    La ataea firme de Software cate sunt in Romania ar trebui sa nu ne mai impiedicam in funtionarii publici. In 5 Minute ar trebui sa poti avea orice document oficial in mana, Nici macar asta nu e in stare sa implementeze.

    • Like 2
    • @ Mr.Oh
      Alien check icon
      Eu ma plangeam de outsourcing :) Ala IT e un caz mai special deoarece sunt salarii relativ mari, din motivul asta nu l-am dat de exemplu negativ. Insa in alte industrii de lohn se merge pe salariul minim pe economie, si au ajuns sa lucreze imigrantii amarati in industriile respective pentru ca romanii refuza. Un imigrant care lucreaza pe 400€/luna in textile nu va putea tine in spate 3 pensionari.
      Cercetare si inovare nu inseamna neaparat cutting edge science. Eu am fost "cercetator " cativa ani in Romania la inceputul carierei, acum aproape 20 ani si faceam chestii oarecum banale, folosind (in background) soft pirat si o infrastructura construita de Nea Nicu.... insa nu prea aveam multa concurenta la nivel international, si mergea treaba (la export), si aveam si ceva valoare adaugata pentru industrie. Intre timp departamentul ala s-a inchis si se face doar engineering in "lohn". Iar colegii mei s-au imprastiat care incotro in toata lumea. Iar aia tineri stau trei patru ani in "lonh" ingineresc, invata cateva chestii apoi o intind din tara.
      Acum traiesc intr-o tara mai mica decat Romania, insa mai bogata. Nu stiu daca aici fac cutting edge science... insa stiu ca au cateva instalatii stiintifice unice in lume. Un reactor nuclear de cercetare deocheat, sau un spital universitar lider mondial in coma, stare vegetativa, etc. Desi nu fabrica niciun avion, dar fac componente de inalta tehnologie pentru aproapte toate avioanele comerciale care zboara astazi. "Cercetare si inovatie" nu presupune doar cautarea superpartenerilor din fizica cuantica, se poate "limita" si la cercetare aplicata in domenii de nisa, insa in care tu dai ora exacta, ca sa sustina competitivitatea unei industrii cu valoare adaugata foarte mare.
      Pe de alta parte stiu (nu din presa romaneasca, ci de la straini!) ca in Romania se mai misca cate ceva, in parteneriate cu europenii. La magurele exista o echipa apreciata de omologii europeni, sau de exemplu exista (undeva in Romania, nu stiu unde) o echipa care lucreaza intr-un proiect international de cercetare in telemedicina. Insa sunt chestii punctuale, care se fac pe baza de retele internationale la firul ierbii, nu datorita unor politici. Retele din astea transfrontaliere de profesionisti in cate un domeniu mai apar, chiar si daca nu scriu ziarele despre ele, si din motivul asta eu unul sunt convins ca Romania a avut sansa sa intre in NATO si Europa chiar inainte sa se inchida usa.
      • Like 0
  • Alien check icon
    Sunt multe articole pe diferite platforme despre ce-ar trebui sa faca sectorul privat. Insa pentru mine unul ar fi interesant sa inteleg ce inseamna asta de fapt mai exact in Romania. Ce industrii private merg, cati oameni angajeaza, cati bani invart, unde se investeste, ce impozite platesc, etc.
    Pentru cineva care nu are informatii prea fiabile, perceptia de la distanta (din ziare) ca sectorul privat e un fel de silicon valley din carpati iar de la fata locului industria invartitului de mititei si lohn in confectii pe salariul minim pe economie., trecand prin industria privata a bordurilor cu bani publici.
    Care dintre ele ar trebui sa fie stimulate sa stimuleze inovatia?
    • Like 2
    • @ Alien
      Există şi lohnul in IT şi se numeşte popos ,,outsourcing". Uite părerea unui care ştie ce spune ,e din domeniu: ,,Proprietarul companiei AROBS, aflată în top 5 al celor mai importanţi angajatori pe IT din Cluj, Voicu Oprean, susţine că industria IT din România este bazată pe lohn tehnologic, în timp ce doar 10% din companii îşi dezvoltă propriile produse. Profitul marilor companii cu capital străin care înfiinţează centre de outsourcing sau dezvoltare de software în România nu rămâne, de multe ori, în ţară".
      • Like 1

Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult