Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată „podul către nicăieri”. Gabriela Firea se pregătește să taie panglica Pasajului Ciurel care se oprește într-un mal de pământ

Pasaj Ciurel

Foto captura YouTube

Pasajul Ciurel urmează să fie inaugurat sâmbătă. Anunțat de Primăria Capitalei cu surle și trâmbițe, „podul degeaba” sau „podul către nicăieri”, cum a fost botezat pe rețelele sociale, face parte din străpungerea spre Autostrada A1, însă restul proiectului – un drum de 8,3 km - nu a fost construit. În faza actuală este doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers, scrie Hotnews.ro.

Reprezentanții Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură, spun însă că în acest caz Primăria Capitalei ar fi trebuit să ia mai demult o decizie cu privire la continuarea drumului până în Autostrada A1, pe distanța de 8,3 km, pentru că fără această străpungere nodul Virtuții (Pasajul Ciurel) nu rezolvă mare lucru, el fiind gândit să elibereze traficul de pe bulevardul Iuliu Maniu.

Imagini filmate cu drona și postate pe grupul de Facebook Metroul Ușor arată că strada duce către nicăieri, oprindu-se lângă niște blocuri.

„Acest pasaj va trece peste o intersecţie în T, pe un fotogenic pod cu hobane, va coborî în partea cealaltă şi va duce maşinile în fix acelaşi loc ca înainte, şoseaua Virtuţii. Totul la preţul impresionant de peste 400 de milioane de lei. Acest pasaj rutier din sectorul 6 este probabil cea mai inutilă şi prostească investiţie din România după ’89”, a spus pentru Libertatea Sorin Ioniță, un ONG-ist care a urmărit subiectul.

Foto Facebook Gabriela Firea

Primarul Gabriela Firea susține că proiectul finalizat – Nod Virtuții - este o componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii și apoi până la Șoseaua de Centură. 

Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014. Lucrările au trenat atât din cauza litigiilor, cât și din motive financiare.

Date tehnice Nod Virtuții:

Lungime totală – aproximativ 1 kilometru (de trei ori cât Podul Basarab)

Lungime pod hobanat – circa 235 de metri

Înălțime pilon central – 68,2 metri

Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat

Număr de hobane – 24 perechi de hobane

În ceea ce privește cea de-a doua etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează la proiectul tehnic, dau asigurări reprezentanții Primăriei Capitalei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ar fi de râs dar e de plâns că s-au risipit banii oamenilor degeaba. Suntem mai rău ca țările din Africa.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult