Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum arată „podul către nicăieri”. Gabriela Firea se pregătește să taie panglica Pasajului Ciurel care se oprește într-un mal de pământ

Pasaj Ciurel

Foto captura YouTube

Pasajul Ciurel urmează să fie inaugurat sâmbătă. Anunțat de Primăria Capitalei cu surle și trâmbițe, „podul degeaba” sau „podul către nicăieri”, cum a fost botezat pe rețelele sociale, face parte din străpungerea spre Autostrada A1, însă restul proiectului – un drum de 8,3 km - nu a fost construit. În faza actuală este doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers, scrie Hotnews.ro.

Reprezentanții Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură, spun însă că în acest caz Primăria Capitalei ar fi trebuit să ia mai demult o decizie cu privire la continuarea drumului până în Autostrada A1, pe distanța de 8,3 km, pentru că fără această străpungere nodul Virtuții (Pasajul Ciurel) nu rezolvă mare lucru, el fiind gândit să elibereze traficul de pe bulevardul Iuliu Maniu.

Imagini filmate cu drona și postate pe grupul de Facebook Metroul Ușor arată că strada duce către nicăieri, oprindu-se lângă niște blocuri.

„Acest pasaj va trece peste o intersecţie în T, pe un fotogenic pod cu hobane, va coborî în partea cealaltă şi va duce maşinile în fix acelaşi loc ca înainte, şoseaua Virtuţii. Totul la preţul impresionant de peste 400 de milioane de lei. Acest pasaj rutier din sectorul 6 este probabil cea mai inutilă şi prostească investiţie din România după ’89”, a spus pentru Libertatea Sorin Ioniță, un ONG-ist care a urmărit subiectul.

Foto Facebook Gabriela Firea

Primarul Gabriela Firea susține că proiectul finalizat – Nod Virtuții - este o componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii și apoi până la Șoseaua de Centură. 

Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014. Lucrările au trenat atât din cauza litigiilor, cât și din motive financiare.

Date tehnice Nod Virtuții:

Lungime totală – aproximativ 1 kilometru (de trei ori cât Podul Basarab)

Lungime pod hobanat – circa 235 de metri

Înălțime pilon central – 68,2 metri

Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat

Număr de hobane – 24 perechi de hobane

În ceea ce privește cea de-a doua etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează la proiectul tehnic, dau asigurări reprezentanții Primăriei Capitalei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ar fi de râs dar e de plâns că s-au risipit banii oamenilor degeaba. Suntem mai rău ca țările din Africa.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro