Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată „podul către nicăieri”. Gabriela Firea se pregătește să taie panglica Pasajului Ciurel care se oprește într-un mal de pământ

Pasaj Ciurel

Foto captura YouTube

Pasajul Ciurel urmează să fie inaugurat sâmbătă. Anunțat de Primăria Capitalei cu surle și trâmbițe, „podul degeaba” sau „podul către nicăieri”, cum a fost botezat pe rețelele sociale, face parte din străpungerea spre Autostrada A1, însă restul proiectului – un drum de 8,3 km - nu a fost construit. În faza actuală este doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers, scrie Hotnews.ro.

Reprezentanții Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură, spun însă că în acest caz Primăria Capitalei ar fi trebuit să ia mai demult o decizie cu privire la continuarea drumului până în Autostrada A1, pe distanța de 8,3 km, pentru că fără această străpungere nodul Virtuții (Pasajul Ciurel) nu rezolvă mare lucru, el fiind gândit să elibereze traficul de pe bulevardul Iuliu Maniu.

Imagini filmate cu drona și postate pe grupul de Facebook Metroul Ușor arată că strada duce către nicăieri, oprindu-se lângă niște blocuri.

„Acest pasaj va trece peste o intersecţie în T, pe un fotogenic pod cu hobane, va coborî în partea cealaltă şi va duce maşinile în fix acelaşi loc ca înainte, şoseaua Virtuţii. Totul la preţul impresionant de peste 400 de milioane de lei. Acest pasaj rutier din sectorul 6 este probabil cea mai inutilă şi prostească investiţie din România după ’89”, a spus pentru Libertatea Sorin Ioniță, un ONG-ist care a urmărit subiectul.

Foto Facebook Gabriela Firea

Primarul Gabriela Firea susține că proiectul finalizat – Nod Virtuții - este o componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii și apoi până la Șoseaua de Centură. 

Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014. Lucrările au trenat atât din cauza litigiilor, cât și din motive financiare.

Date tehnice Nod Virtuții:

Lungime totală – aproximativ 1 kilometru (de trei ori cât Podul Basarab)

Lungime pod hobanat – circa 235 de metri

Înălțime pilon central – 68,2 metri

Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat

Număr de hobane – 24 perechi de hobane

În ceea ce privește cea de-a doua etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează la proiectul tehnic, dau asigurări reprezentanții Primăriei Capitalei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ar fi de râs dar e de plâns că s-au risipit banii oamenilor degeaba. Suntem mai rău ca țările din Africa.
    • Like 1


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult