Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată „podul către nicăieri”. Gabriela Firea se pregătește să taie panglica Pasajului Ciurel care se oprește într-un mal de pământ

Pasaj Ciurel

Foto captura YouTube

Pasajul Ciurel urmează să fie inaugurat sâmbătă. Anunțat de Primăria Capitalei cu surle și trâmbițe, „podul degeaba” sau „podul către nicăieri”, cum a fost botezat pe rețelele sociale, face parte din străpungerea spre Autostrada A1, însă restul proiectului – un drum de 8,3 km - nu a fost construit. În faza actuală este doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers, scrie Hotnews.ro.

Reprezentanții Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele de infrastructură, spun însă că în acest caz Primăria Capitalei ar fi trebuit să ia mai demult o decizie cu privire la continuarea drumului până în Autostrada A1, pe distanța de 8,3 km, pentru că fără această străpungere nodul Virtuții (Pasajul Ciurel) nu rezolvă mare lucru, el fiind gândit să elibereze traficul de pe bulevardul Iuliu Maniu.

Imagini filmate cu drona și postate pe grupul de Facebook Metroul Ușor arată că strada duce către nicăieri, oprindu-se lângă niște blocuri.

„Acest pasaj va trece peste o intersecţie în T, pe un fotogenic pod cu hobane, va coborî în partea cealaltă şi va duce maşinile în fix acelaşi loc ca înainte, şoseaua Virtuţii. Totul la preţul impresionant de peste 400 de milioane de lei. Acest pasaj rutier din sectorul 6 este probabil cea mai inutilă şi prostească investiţie din România după ’89”, a spus pentru Libertatea Sorin Ioniță, un ONG-ist care a urmărit subiectul.

Foto Facebook Gabriela Firea

Primarul Gabriela Firea susține că proiectul finalizat – Nod Virtuții - este o componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii și apoi până la Șoseaua de Centură. 

Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014. Lucrările au trenat atât din cauza litigiilor, cât și din motive financiare.

Date tehnice Nod Virtuții:

Lungime totală – aproximativ 1 kilometru (de trei ori cât Podul Basarab)

Lungime pod hobanat – circa 235 de metri

Înălțime pilon central – 68,2 metri

Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat

Număr de hobane – 24 perechi de hobane

În ceea ce privește cea de-a doua etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează la proiectul tehnic, dau asigurări reprezentanții Primăriei Capitalei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ar fi de râs dar e de plâns că s-au risipit banii oamenilor degeaba. Suntem mai rău ca țările din Africa.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult