Polonia a anunţat miercuri seară că nu mai aprovizionează Kievul cu arme. Această declaraţie făcută de premierul polonez Mateusz Morawiecki la postul privat de televiziune Polsat News ilustrează tensiunile tot mai mari dintre cei doi aliaţi, într-un moment cheie al ripostei Kievului la invazia rusă.
De altfel, Morawiecki a spus că hubul militar situat în oraşul Rzeszow, în sud-estul ţării, prin care trec echipamente occidentale cu destinaţia Ucraina, funcţionează normal.
Premierul polonez nu a precizat când [în mod concret] Polonia, unul dintre cei mai mari furnizori de arme ai Ucrainei, a încetat să le furnizeze şi nici dacă acest lucru are vreo legătură cu conflictul privind cerealele ucrainene, Varşovia interzicând importul lor pentru a proteja interesele fermierilor săi.
Totuși, declarația a făcut făcută la doar câteva ore după convocarea „de urgenţă” de către guvernul de la Varşovia a ambasadorului ucrainean pentru a protesta faţă de comentariile lui Volodimir Zelenski la ONU.
Marţi, preşedintele ucrainean a spus că „unele ţări se pretind solidare cu Ucraina, sprijinind indirect Rusia”. „Este alarmant să vedem cum unii dintre prietenii noștri din Europa fac un thriller din cereale”, a mai spus liderul de la Kiev, fără să numească în mod specific Polonia sau guvernul de la Varșovia.
Care a fost flama care a aprins aceste tensiuni? Păi Comisia Europeană a decis la finalul săptămânii trecute să permită din nou vânzările de cereale ucrainene în blocul comunitar, punând capăt restricțiilor la importurile de cereale prin care cinci țări din est au căutat să-și protejeze fermierii de concurență. Interdicţia a fost introdusă după ce aceste ţări s-au trezit cu un val de importuri ieftine din Ucraina, în timp ce Kievul se străduia să trimită cerealele mai departe.
Polonia, Ungaria și Slovacia au răspuns mișcării Comisiei Europene prin impunerea de interdicții unilaterale asupra importurilor de cereale din Ucraina, încălcând aparent regulile pieței interne ale UE.
Guvernul de la Kiev a răspuns luni acestor măsuri, anunţând că va depune plângere împotriva celor trei țări la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Ca răspuns, premierul polonez a avertizat miercuri că va extinde lista produselor ucrainene interzise la import dacă Kievul va escalada conflictul și îl va duce la Organizaţia Mondială a Comerţului. „Autoritățile ucrainene nu înțeleg în ce măsură a fost destabilizată industria agricolă din Polonia”, a ținut să mai spună Mateusz Morawiecki.
„A face presiuni asupra Poloniei în forurile multilaterale sau a trimite plângeri la tribunalele internaţionale nu sunt metode adecvate pentru soluţionarea diferendelor dintre ţările noastre”, a avertizat și diplomaţia poloneză într-un comunicat de presă.
„Facem apel la prietenii noştri polonezi să lase emoţia deoparte”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko.
Denunţând „caracterul inacceptabil pentru Ucraina al interzicerii unilaterale de către Polonia a importurilor de cereale ucrainene”, Nikolenko a adăugat că „partea ucraineană a propus Poloniei o soluţie constructivă la problema cerealelor”.
De asemenea, oficialul ucrainean a deplâns „caracterul incorect” al remarcilor făcute de preşedintele polonez Andrzej Duda în cursul unei întâlniri cu presa la New York, în care liderul de la Varșovia a ținut să transmită că Ucraina ar trebui să îşi amintească de faptul că primeşte ajutor din partea Poloniei. Mai mult, Duda a comparat Ucraina cu un om care se îneacă, riscând să-l tragă la fund şi, de asemenea, să-l înece pe cel care încearcă să-l salveze.
Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a confirmat, pe de altă parte, că Kievul va impune restricţii de import (ca măsură de retorsiune) asupra anumitor categorii de bunuri din Polonia şi Ungaria, dacă acestea nu îşi vor ridica interdicţiile unilaterale. Între timp, Ucraina desfăşoară o anchetă pentru a demonstra că interdicţiile unilaterale sunt discriminatorii, a mai spus oficialul ucrainean.
Şmîhal a explicat că guvernul de la Kiev a propus Comisiei Europene şi ţărilor vecine un plan de control al exporturilor pentru patru grupe de produse agricole, pentru a preveni distorsionarea pieţei, un plan pe care l-a descris ca fiind un scenariu de compromis. „Facem încă o dată apel la vecinii noştri să renunţe la restricţiile dăunătoare şi ilegale, la populismul politic şi să se angajeze pe calea dialogului constructiv, de pe urma căruia toată lumea va beneficia de fapt”, a spus Şmîhal.
Semnalându-şi intenţia de a merge mai departe cu propunerea de compromis, guvernul ucrainean a aprobat introducerea licenţelor de export pentru o serie de produse agricole destinate exportului către cei cinci vecini ai Ucrainei din UE.
Ministrul francez de externe Catherina Colonna a declarat miercuri că un studiu UE a arătat că importurile de cereale din Ucraina nu vor paraliza fermierii europeni și a descris tensiunile drept „regretabile”. Polonia a oferit mult sprijin Ucrainei pentru a se apăra împotriva Rusiei, îndemnând Germania să furnizeze Kievului tancuri de luptă Leopard 2. Mai mult, Polonia a trimis deja Ucrainei 320 de tancuri din epoca sovietică și 14 avioane de luptă MiG-29. În plus, a primit milioane de refugiați din Ucraina.
Dar dincolo de aceste intenții bune, Polonia se află în mijlocul unei campanii electorale cu mize mari înaintea alegerilor de luna viitoare, în care formațiunea aflată la guvernare (PiS) se luptă pentru realege.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Faptul că Ucraina exportă cereale cu prețuri foarte mici, poate avantaja câțiva samsari care să-și umple silozurile în speranța că vor revinde cerealele ulterior, cu profit. Dar la scară mare, aceste prețuri mici îi afectează pe producătorii interni care riscă să intre în faliment. În aceste condiții, interdicția impusă de Polonia mi se pare o măsură nu atât populistă, cât mai ales de protejare a propriilor producători din agricultură.
Legat de calitate (cum că prețul cerealelor ucrainene ar fi mai mic și din cauza calității reduse), iarăși, este o opțiune pentru fiecare importator să stabilească nivelul minim de calitate. Nu am auzit să existe vreo prevedere comunitară care să oblige stelele membre UE din Estul Europei să accepte standarde de calitate reduse față de Vestul Europei.
În concluzie, zicala "Mai aproape-i pielea decât cămaşa" se aplică (sau ar trebui să se aplice) indiferent de context.
Liberalizarea exporturilor Ucrainei vor avea in general un impact major in estul Europei fiind foarte aproape de ei. La anumite produse este in regula, de exemplu zaharul a inceput sa scade de la 1000 de euro/tona la 900 euro/tona, inca sus fata de un 550 - 600 euro/tona in 2021, la altele vor avea un impact major. Vestul nu va importa foarte mult din Ucraina pentru ca nu intotdeauna marfurile lor corespund cu cerintele europene, dar esticii, concentrati mai mult pe cantitate decat calitate, vor inchide ochii cu siguranta. Vom vedea ce ne rezerva viitorul.