Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum au transformat un garaj de 22 mp într-un birou în care să tot lucrezi

Cine? Arhitecții de la Arhi Dot Design, cu care noi am împărțit fostul birou vreo doi ani și ceva. În februarie, am primit vestea că trebuie să ne mutăm. Și noi, și ei. Au început căutările, calculele, renovările, ajustările, amenajările. În iunie, aveam două spații gata de arătat lumii. Și ei, și noi. Începem cu noul birou Arhi Dot. După un șir lung de anunțuri imobiliare citite, vizionări și calcule, au decis să cumpere un garaj și să-l transforme cum numai arhitecții știu.

(Așa arăta garajul în luna martie…)

(Așa arată acum. Zona de lucru este separată printr-un corp cu rafturi deschise de zona de întâlniri).

Înainte de a intra în detalii, trebuie să vă spunem că ce ne place cel mai mult este felul în care, printr-o mobilare inteligentă, au integrat toate funcțiunile (baie, chicinetă, depozitare, spațiu de lucru, zonă de întâlniri și de luat masa) într-un spațiu de doar 22 mp. Soluțiile găsite sunt versatile, astfel încât biroul nu arată înghesuit, ticsit. Iar unul dintre cele mai dificile provocari ca arhitect este să amenajezi un spațiu mic, care să funcționeze independent în ceea privește toate funcțiunile de care ai putea avea nevoie.

(Surprise! Masa de cafea se face masă de meeting, care prinde bine și ca masă de lucru suplimentară sau ca loc de luat masa)

„Pentru biroul nostru de arhitectură, ne doream un spaţiu neconvenţional care să ne reprezinte, mic şi uşor de gestionat, un loc unde să ne simţim mai mult ca acasă decât ca la birou și care să ofere un contact cât mai direct cu strada, cu oraşul”, ne spun Dana și Vlad Boștină.

Când am auzit că vor să-și amenajeze biroul într-un garaj, am rămas un pic surprinși, dar lucrurile s-au metamorfozat pas cu pas și destul de repede. Garajul, aflat la parterul unui bloc de locuinţe din anii ’60, era folosit ca spațiu de depozitare de mulți ani, iar noul rol dat de arhitecți recuperează astfel un spațiu care ar fi rămas neglijat.

Totul a fost gândit cât mai eficient posibil. “Ne doream să avem integrate aici toate utilităţile necesare pentru a funcţiona independent, o zona extinsă de lucru, precum şi o zona de întâlniri/relaxare/loc de luat masa. Toate acestea fără că spaţiul să pară înghesuit”, adaugă Dana.

În afară de realizarea vitrajului către exterior, intervenţiile asupra spaţiului au fost minime la nivel de finisaj: au îndreptat pardoseala și au tratat-o cu o vopsea epoxidică.

Au acordat o atenție mare instalaţiilor nu doar pentru a rezolva toate dotările necesare, ci și pentru a obţine consumuri mici pentru utilități – toată iluminarea se face cu tehnologie LED, iar bateriile din baie și din chicinetă sunt eco și reduc consumul de apă.

Ceea ce a transformat însă radical spaţiul au fost mobilarea (practic, pereții sunt “îmbrăcaţi” în mobilier) și placarea cu panouri cu aspect de lemn (inclusiv tavanul).

„Ne-am dorit un spaţiu inteligent, relaxat şi foarte flexibil, care să poată fi transformat uşor în funcţie de nevoi. Corpurile închise de mobilier includ şi maschează toate dotările (grup sanitar, spaţiu tehnic, bucătărie, depozitare amplă, imprimante etc.), iar piesele independente pot fi reconfigurate în funcţie de necesităţi”, ne spune Vlad.



Biblioteca-paravan, ce separă spaţiul de lucru de zona de întâlniri, este formată din 6 module care pot fi repoziţionate separat sau împreună în diverse variante, masa din zona de zi se transformă din masă de cafea în masă de dining sau de lucru, iar biroul cu 4 posturi de lucru are multiple spații de depozitare, fiind prevăzut în mijloc cu o trapă cu capace pe toată lungimea sa, pentru mascarea cablurilor.

Smart, simplu, curat, look minimal. Congrats!

Autori: arh. Vlad Andrei Boștină, arh. Daniela IleanaBoștină, arh. Simona Istoc

Birou de arhitectură: ARHI DOT DESIGN



Fotografii: Arthur Țințu

Acest articol a fost preluat de pe designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mie nu mi-ar fi trecut niciodata asa ceva prin cap! Imi place, felicitari!
    • Like 0
  • check icon
    Câta-i deschiderea de fereastră! Săracele balamale.
    Dacă arhitectul locatar atunci când se așează pe tron nu mușcă din chiuvetă, se poate spune că a obținut un spațiu funcțional în toate aspectele sale.
    • Like 0
    • @
      check icon
      Cred ca geamul se deschide doar batant. Nu ar rezista nici 4 balamale pe profil. Doar daca ar fi o insertie de otel pe profil. Dar e frumos si da impresia de spatialitate. Asa e cu arhitectii: ei viseaza, apoi vine inginerul constructor sa-i spuna ca ce vrea el e ori imposibil ori prea scump.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult