Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum cumpără Viktor Orban istoria Ardealului la bucată. Suveraniștii noștri au învățat confiscarea simbolurilor de la “inamicul” din vecini

Hotel Continental

Foto: Profimedia

Cei care cred că suveraniștii noștri au avut primii ideea de a confisca simboluri identitare greșesc. Primii care au făcut asta au fost, de fapt, oameni bine conectați la guvernul maghiar, care s-au concentrat în ultimii ani foarte puternic pe zona Ardealului românesc și, profitând de lipsa de interes a autorităților locale pentru clădirile simbolice, au cumpărat, la bucată, istorie românească concretizată în edificii de patrimoniu, pe care ulterior le-au transformat în locuri de învățare a culturii și simbolurilor maghiare. 

Chestiunea aceasta a tot fost abordată în trecutul nu foarte îndepărtat, dar a rămas cumva fără mare impact, pentru că și contextul politic internațional era altul. Acum, însă Viktor Orban, care e omul de bază a lui Putin în Europa, începe să viseze măreț, privind spre România cu tot mai multă poftă. Astfel că nu doar că n-a oprit procesul acapărării simbolice și istorice a Ardealului început acum câțiva ani, ba chiar l-a intensificat.

Ca să ne facem o idee despre cum s-au desfășurat lucrurile până acum, voi menționa numai câteva dintre achizițiile făcute de guvernul ungar în România, prin niște companii finanțate din banii statului maghiar. Castele, conace, case istorice de o valoare inestimabilă ajung, peste noapte, în patrimoniul Ungariei, pe fondul dezinteresului manifestat de statul român pentru conservarea acestora și a indiferenței semnificative în fața acestor gesturi față de care alte foste teritorii ale vechiului imperiu au reacționat ferm. Și amintesc doar de reacția lui Ivan Korcok, ministrul de Externe al Slovaciei, care a criticat public guvernul Ungariei pentru achizițiile de teren și clădiri de patrimoniu prin intermediul unui fond de investiții susținut din bani publici, același care funcționează atât de eficient la noi în țară.

Crucea Albă (Arad), Castelul Wesselényi (Jibou), Hotelul Dacia (Satu Mare), Casa Teleki (Baia Mare), Hotelul Onix (Harghita), Hotelul Parc (Oradea), Castelul Mocsonyi (Arad), Hotelul Ferdinand (Hațeg), Teatrul Hirschl (Arad), Hotelul Casino (Borsec) sunt numai câteva dintre clădirile-simbol achiziționate de Ungaria de pe teritoriul României cu mâna fermă a două companii care au rolul de a sprijini acest demers guvernamental și de a-l pune în practică: Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási. 

Alături de acestea, se poate remarca și un efort susținut al fundațiilor finanțate de Ungaria în același scop: achiziția de clădiri de patrimoniu, care devin centre de educație și cultură pentru etnicii maghiari din România.

Spuneam că lista asta nu e completă, fiind vorba doar despre situația unor clădiri pe care le-am verificat personal și despre care am scris la vremea achizițiilor, însă procesul continuă. Și așa ajungem la Cluj, unde ”prada” vizată acum de Ungaria lui Orban este Hotelul Continental. Deloc surprinzător, Continental este clădire emblematică pentru Cluj, fiind locul în care după 1918 s-au pus bazele Revistei Gândirea și fostul sediu al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat. Cumva, Continentalul a fost un loc de întâlnire al elitelor din România.

Cum se face această achiziție? Ei bine, la fel de simplu cum s-au făcut și celelalte, menționate mai sus: cu mâna murdară a unor oameni de afaceri din zonă, conectați profund la mediul politic local. Căci, din păcate, românii sunt ușor de cucerit atunci când nu joacă după reguli și când pun morala în spatele banului.

Povestea Hotelului Continental din Cluj e relativ simplă. În anul 2013, clădirea a fost achiziționată de afaceristul Ioan Bene cu suma de 5 milioane de euro. Cumpărarea nu s-a făcut pe persoană fizică, ci prin intermediul unei firme de-a afaceristului, intrată în insolvență din 2019.

La momentul intrării în insolvență a companiei lui Bene, hotelul a fost evaluat la 11,2 milioane de euro. Și deși a mărturisit public că nu dorește să vândă clădirea simbolică pe care o deține, Ioan Bene a început să aibă întâlniri cu persoane apropiate de partidul lui Viktor Orban. Mai exact, cu Erno Inancsy, un prosper om de afaceri maghiar, a cărui familie se află în topul celor mai bogate familii din Ungaria, deținând afaceri în domeniul imobiliar, hoteluri, podgorii și instalații de producere a energiei regenerabile. Inancsy Holding face parte din Sistemul Național de Cooperare, care este parte a rețelei de companii și instituții ce susțin cu toate resursele lor politicile FIDESZ din Ungaria.

Vânzarea Hotelului Continental către unguri este deja o certitudine, de vreme ce nu afaceristul Ioan Bene este cel care va lua decizia finală a înstrăinării clădirii emblematice pe care o are în posesie, ci politicianul Ioan Rus, care ar avea, potrivit unor surse anonime, interesul ca vânzarea acestei clădiri simbol să se facă pe cât mai mulți bani, astfel încât toată lumea să fie fericită.

Numai că Hotelul Continental are un statut special, căci e monument istoric protejat prin articolul 4 din Legea nr.422/2001 care face referire la faptul că monumentele istorice aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute exclusiv în condițiile în care statul român își exercită dreptul de preemțiune. Aici ar putea interveni, desigur, Primăria Cluj-Napoca, care chiar și-a declarat, uneori prin vocea lui Emil Boc, și dorința și disponibilitatea de a-și exercita dreptul legal de a cumpăra prioritar clădirea în cazul în care imobilul ar fi pus pe piață.

Cu toate astea, Ion Bene, proprietarul clădirii poartă discuții cu apropiați ai guvernului maghiar și încearcă să obțină de la aceștia sume din ce în ce mai mari pentru a perfecta o eventuală înstrăinare a imobilului. Deși știe că legea nu-i permite să vândă decât dacă Primăria Cluj Napoca ar refuza să-și exercite prioritatea în achiziționarea edificiului. Totul pentru a maximiza prețul final de vânzare a imobilului, astfel încât la licitația finală să poată forța primăria clujeană să plătească mult mai mult decât face clădirea, de fapt.

Asistăm, de fapt, la un nou joc, căci numai astfel de jocuri s-ar practicat și în cazul altor clădiri de patrimoniu ajunse în cele din urmă pe mâna Ungariei, în care interesul local este subminat de implicarea constantă a unor afaceriști unguri, foarte apropiați de FIDESZ. Și nu putem presupune că lucrurile se opresc aici, pentru că Orban simte că nu mai e cazul să aplice filtre în achizițiile acestea. Își trimite practic oamenii de încredere direct unde simte că e locul vulnerabil.

Și iată cum, în numai câțiva ani, o parte uriașă a patrimoniului cultural, istoric și simbolic al Ardealului a fost cumpărat, la bucată, de Ungaria. Până acum prin firme finanțate din bugetul de stat. Acum de persoane apropiate de FIDESZ. Iar scopul final nu e să ajute la consolidarea unor edificii pe care ai noștri nu sunt în stare să le reabiliteze, ci să transforme respectivele locuri relevante simbolic pentru România în locuri de educație și culturalizare în spirit maghiar. 

Timpurile care ne așteaptă nu sunt dintre cele mai bune. Iar avansarea procesului de acaparare simbolică n-ar trebui să ne îngrijoreze doar în cazul suveraniștilor noștri, ci și în cazul vecinilor noștri, care visează Ardealul de foarte mult timp. Și acum, cu Rusia într-o poziție de putere, cred că se pot mișca mult mai liber prin labirintul patrimoniului românesc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am mai spus-o și cu altă ocazie: dușmanul de veacuri al celor ce locuiesc pe aceste meleaguri, nu pot să le zic români, câți români curați sunt oare azi în acest turn babel, în acest amestec de lifte străine, printre acești prădători primitivi? sunt numai "românii". Din rândul acestor, na că mă repet, acestor lifte ordinare apar cg-tii, sosocarii (hidosenia și-a și declarat obârșia de alte naționalități și încă cu mândrie, simioni, pot-tisti, mongoloizi de teapa lui ponta, ciolaci și alți hamesiti prădători și vânduți oricui da mai mult. Si toți se consideră îndreptățiți să pretindă cu obraznicie să fie instaurati in funcția supremă, promitand verzi și uscate unui auditoriu imbecilizat, ca apoi sa-si facă poftele vânzând și tradand. Asa fost mereu și așa va rămâne. Și mai sunt unii "revoltați", patrihoti "suveranisti" de circ, un circ amar, că sunt unii care își permit să critice adunatura "română", niște imbecili sau ticăloși care se fac că nu văd realitatea de teamă să nu se recunoască.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult