Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum m-am luptat 6 luni pentru 3 cișmele în Herăstrău

Cișmea Herăstrău

În data de 03.11.2017, am sesizat către ALPAB dispariția cișmelelor din parcul Herăstrău.

Răspunsul a fost: „vă comunicăm faptul că acestea au fost demontate de către salariații ALPAB în vederea conservării pe perioada anotimpului rece”.

Am fost și prin alte orașe, cu o climă mai rece decât România, și nu am observat demontarea cișmelelor. Oprirea apei se poate face de la gura de canal, și astfel, în eventualitatea înghețului, n-ar mai rămâne apă în cișmea. Să te apuci să demontezi cișmelele în fiecare iarnă ca apoi să le montezi primăvara, e ca și cum ai tăia frunze la câini. Mă rog, așteptăm primăvara...

În data de 11.03.2018 semnalez către ALPAB că a venit primăvara, și că ar trebui să apară cișmelele.

Primesc răspuns prompt în data da 10.04.2018. S-au gândit 30 de zile… Răspunsul ALPAB este: cele 3 cișmele din Parcul Herăstrău, au fost montate de către salariații ALPAB.

Realitatea este cu totul alta: Una dintre cișmele nu a fost montată la momentul răspunsului, ci după 40 de zile. Cișmelele nu sunt aceleași. Nu sunt noi, ba din contră sunt deteriorate foarte rău.

La momentul 22.04.2018, deci la numai o lună de la montare, două nu funcționează (cea de la intrarea din Aviatorilor și cea de la intrarea Arcul de Triumf). Una dintre ele, cea de pe aleea Arcul de Triumf, n-a funcționat încă de la montare. Au pus-o doar ca mobilier stradal...

Cele care scot apă, sunt o bătaie de joc. Nu poți bea fără să te stropești, sau curg în continuu, cauzând bălți cu noroi.

Toate, dar absolut toate, sunt improvizate. Au fie câte o rozetă insalubră adăugată, fie nu au nimic. Niciuna, dar niciuna dintre cișmele nu este la fel.

Într-un parc imens, emblema parcurilor din Capitală, doar 5 cișmele sunt în picioare în acest moment, dintre care doar 3 scot apă. Din niciuna nu-ți vine să bei. Sunt mizerabile, trebuie să dai drumul la rozeta scufundată în apa băltită cu mizerie sau te stropește țâșnetul improvizat prin găuri cu colțuri.

Se mai pot observa găurile unor cișmele lipsă. Cu mulți ani în urmă, cișmelele erau o normalitate. Erau și pe stradă, dar asta e o cu totul altă discuție.

Concluzia este că după nenumărate discuții, poze trimise către administratorul parcului, implicarea unor consilieri de bună credință din primăria generală și din primăria sectorului 1, am reușit să avem niște mizerii care scot apă.

Doamna primar are cu totul alte viziuni.

Creșterea numărului de terase, eventual blocarea vizuală completă a lacului în zona „la fițe”, și transformarea ALPAB în te miri ce Companii Municipale. N-are nimeni timp de cișmele.

Din bugetele anuale de sute de milioane de euro, niște cișmele nu-și găsesc locul, așa cum se sugerează în răspunsul primit de la ALPAB: „cel puțin două cișmele vor și achiziționate în funcție de prevederile bugetare aprobate”.

Din experiență, știu că astfel de articole generează reacții violente din partea celor răspunzători. Știu că se bat cu pumnul în piept că n-au dreptul la replică, deși îi invităm cu fiecare ocazie. De data asta, lansez simplu o invitație către oricare director ALPAB să vină să bem împreună de la cișmea apă. Să ne spună dânsul cum să procedăm fără să ne stropim cămașa, toată fața și pantofii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca tot ati deschis problema cismelelor poate pun unele ca cele care erau pe vremuri. Noi le spuneau tasnitori pentru ca apa tasnea permanent din ele, nu se puteau inchide. Iarna se inchidea doar apa, ele ramaneau pe loc. Aveam una chiar in curtea scolii. Acelea aveau jos un lacas in care se aduna apa si din care puteau bea si cainii. Pentru posesorii de animale de companie ar fi foarte utile! Mult succes in demersul dumneavoastra!
    • Like 0
  • Felicitări pentru civism. Edililor le lipsește elementarul bun simț.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult