Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum m-am luptat 6 luni pentru 3 cișmele în Herăstrău

Cișmea Herăstrău

În data de 03.11.2017, am sesizat către ALPAB dispariția cișmelelor din parcul Herăstrău.

Răspunsul a fost: „vă comunicăm faptul că acestea au fost demontate de către salariații ALPAB în vederea conservării pe perioada anotimpului rece”.

Am fost și prin alte orașe, cu o climă mai rece decât România, și nu am observat demontarea cișmelelor. Oprirea apei se poate face de la gura de canal, și astfel, în eventualitatea înghețului, n-ar mai rămâne apă în cișmea. Să te apuci să demontezi cișmelele în fiecare iarnă ca apoi să le montezi primăvara, e ca și cum ai tăia frunze la câini. Mă rog, așteptăm primăvara...

În data de 11.03.2018 semnalez către ALPAB că a venit primăvara, și că ar trebui să apară cișmelele.

Primesc răspuns prompt în data da 10.04.2018. S-au gândit 30 de zile… Răspunsul ALPAB este: cele 3 cișmele din Parcul Herăstrău, au fost montate de către salariații ALPAB.

Realitatea este cu totul alta: Una dintre cișmele nu a fost montată la momentul răspunsului, ci după 40 de zile. Cișmelele nu sunt aceleași. Nu sunt noi, ba din contră sunt deteriorate foarte rău.

La momentul 22.04.2018, deci la numai o lună de la montare, două nu funcționează (cea de la intrarea din Aviatorilor și cea de la intrarea Arcul de Triumf). Una dintre ele, cea de pe aleea Arcul de Triumf, n-a funcționat încă de la montare. Au pus-o doar ca mobilier stradal...

Cele care scot apă, sunt o bătaie de joc. Nu poți bea fără să te stropești, sau curg în continuu, cauzând bălți cu noroi.

Toate, dar absolut toate, sunt improvizate. Au fie câte o rozetă insalubră adăugată, fie nu au nimic. Niciuna, dar niciuna dintre cișmele nu este la fel.

Într-un parc imens, emblema parcurilor din Capitală, doar 5 cișmele sunt în picioare în acest moment, dintre care doar 3 scot apă. Din niciuna nu-ți vine să bei. Sunt mizerabile, trebuie să dai drumul la rozeta scufundată în apa băltită cu mizerie sau te stropește țâșnetul improvizat prin găuri cu colțuri.

Se mai pot observa găurile unor cișmele lipsă. Cu mulți ani în urmă, cișmelele erau o normalitate. Erau și pe stradă, dar asta e o cu totul altă discuție.

Concluzia este că după nenumărate discuții, poze trimise către administratorul parcului, implicarea unor consilieri de bună credință din primăria generală și din primăria sectorului 1, am reușit să avem niște mizerii care scot apă.

Doamna primar are cu totul alte viziuni.

Creșterea numărului de terase, eventual blocarea vizuală completă a lacului în zona „la fițe”, și transformarea ALPAB în te miri ce Companii Municipale. N-are nimeni timp de cișmele.

Din bugetele anuale de sute de milioane de euro, niște cișmele nu-și găsesc locul, așa cum se sugerează în răspunsul primit de la ALPAB: „cel puțin două cișmele vor și achiziționate în funcție de prevederile bugetare aprobate”.

Din experiență, știu că astfel de articole generează reacții violente din partea celor răspunzători. Știu că se bat cu pumnul în piept că n-au dreptul la replică, deși îi invităm cu fiecare ocazie. De data asta, lansez simplu o invitație către oricare director ALPAB să vină să bem împreună de la cișmea apă. Să ne spună dânsul cum să procedăm fără să ne stropim cămașa, toată fața și pantofii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca tot ati deschis problema cismelelor poate pun unele ca cele care erau pe vremuri. Noi le spuneau tasnitori pentru ca apa tasnea permanent din ele, nu se puteau inchide. Iarna se inchidea doar apa, ele ramaneau pe loc. Aveam una chiar in curtea scolii. Acelea aveau jos un lacas in care se aduna apa si din care puteau bea si cainii. Pentru posesorii de animale de companie ar fi foarte utile! Mult succes in demersul dumneavoastra!
    • Like 0
  • Felicitări pentru civism. Edililor le lipsește elementarul bun simț.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult