Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum mi-am petrecut o zi întreagă în vama Malko Tarnovo, iar MAE a uitat de mii de români

Malko Tarnovo

17.51 ora locală. Vama Malko Tarnovo. Scriu aceste rânduri chiar din vama vecinilor bulgari.

Au trecut deja șase ore de când tot aștept să ajungem pe teritoriul Turciei, dar parcă cineva a stabilit să pierd toată ziua de sâmbătă aproape de linia de frontieră și totuși foarte departe de aceasta. Probabil ca mii de români, am decis, alături de mai mulți prieteni, să plecăm la Istanbul pentru vacanța de 1 Decembrie. Cum tot plecam patru, am decis să călătorim cu o mașină și astfel economiseam o sumă frumoasă pentru shopping. Patru bilete de avion ar fi costat minim 400 de euro dus/întors de la Constanța la Istanbul, iar costul pentru combustibil/taxe autostradă/rovignetă a fost estimat la maximum 150 de euro. Până să ajungem în apropiere de vama Malko Tarnovo, mai aveam puțin și puneam pariu că nu vom zăbovi mai mult de jumătate de oră la graniță. Vameșii turci au ținut însă să-mi demonstreze că nu este așa.

Coada la ora 12.00

La 2,5 kilometri de vamă, încă pe teritoriul Bulgariei, am văzut avariile pornite de ultima mașină aflată într-o coadă al cărei început nu-l puteai observa. În doar câteva minute, în spatele nostru șirul a continuat să crească în lungime. Ca o glumă proastă, Google Maps ne arăta că nu este aglomerat pe următorii kilometri și că vom trece de vamă în 16 minute. Dar, gluma s-a îngroșat când am observat că după cele 16 minute nu ne-am mișcat nici măcar un milimetru. Iar minutele au tot continuat să se scurgă până când am făcut 20 de metri, în aproape o oră. Și așa a trecut și prânzul, soarele a început să apună și s-a făcut ora 17.51 și noi tot nu am ajuns în vama la turci.

“Tati, oare trecem și noi vreodată”

268 de mașini. Atâtea au numărat doi copii alături de tatăl lor. Autoturisme aflate în fața mașinii lor, aflată la kilometri distanță de punctul de trecere a frontierei. Fata de doar câțiva ani se temea că nu va mai ajunge la Istanbul, acolo unde urma să petreacă ziua de sâmbătă. Și-au petrecut-o în vamă, la fel ca noi.

Și acum să ajungem și la lucruri mai serioase. Mulți români și-au pierdut răbdarea și au început să filmeze, să posteze pe rețelele sociale și să sune la Ambasada și Consulatul României din Bulgaria. Nu s-a rezolvat nimic! Nici măcar o alertă pe site-ul MAE prin care românii să fie avertizați de orele de așteptare. Am răsfoit tot site-ul și nu am găsit vreo informație!

Am terminat de scris acest articol la ora locală 18.22, am reușit să trecem de partea bulgărească. Adică am înaintat 10 metri în 31 de minute. Polițiștii bulgari s-au mișcat exemplar. În mai puțin de două minute am trecut de controlul pașapoartelor și mi-am dat seama ca problemele nu pornesc de la ei. Sper să nu fi plătit de pomană noaptea de cazare de sâmbătă spre duminică. Revin cu un update când reușesc să ajung în Turcia!

PS1 – la ora 20.08 am intrat in vama turcească. Am nimerit fix schimbul de tură.Turcii relaxați, nu se grăbesc! De la intrarea în vama turcească până la control al făcut 25 de minute. Nu am ieșit încă din vamă!

Poate până când revenim în România, MAE își va informa cetățenii că a fost coadă, acum câteva zile, în vama Malko Tarnovo.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Hai sa nu aruncam vina numai de dragu' de a arunca vine pe cineva, Sunt vremuri tulburi in care normal ar trebui sa stam mai mult pe acasa si nu sa plecam in concedii ca asa am fost obisnuiti inainte de pandemie. Prin urmare daca tot ne mananca undeva si vrem sa pleacm atunci trebuie sa intelegem ca astazi toate deplasarile pentru orice scop pot fi adevarate aventuri.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult