Într-un astfel de context, protestele de față au un potențial superior celor din Parcul Gezi, din 2013, fiind direct proporționale frica regimului și a forțelor de ordine, ce au intervenit crunt din prima secundă. foto: SOPA Images, SOPA Images Limited / Alamy / Profimedia

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, după mai bine de un an, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip Erdoğan a câștigat, în sfârșit, războiul împotriva lui Bashar al-Assad: atunci când gruparea rebelă HTS a „recucerit” Siria, după ce a ajuns la porțile Damascului și l-a detronat pe Bashar al-Assad. Și toate acestea cu sprijinul Turciei lui Erdoğan.

Turcia este încă într-o luptă continuă cu inflația și cu plaga celor 20 de ani de guvernare AKP, partidul lui Recep Tayyip Erdoğan, care, mai nou, a hotărât să declare război și câinilor maidanezi. (Foto: Profimedia Images)

În timp ce prețurile cresc de la o zi la alta (doar din ianuarie până acum am observat o ușoară dublare), canalele turcești de televiziune difuzează non-stop imagini cu relele ce au loc în străinătate. Dușmanul de moarte, Israel, este și mai abitir în centrul atenției - acum, însă, din perspectiva protestelor pro Palestina din SUA, aspru reprimate. De parcă durerea palestinienilor și a studenților protestatari ar ușura-o pe cea a turcilor care sărăcesc pe zi ce trece… Foto: TUR Presidency/Murat Cetinmuhurd / AFP / Profimedia news

În timp ce scriam liniștită acest articol, o bătrânică mă trage de mânecă (la propriu!) și mă întreabă de unde provin. Îi răspund în turcă. (Foto: Profimedia Images)

Văzând declaraţiile nu doar inflamante, ci chiar belicoase ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, cu referire făţişă la posibilitatea unui război „între semilună şi cruce”, mă întreb ce s-ar întâmpla în condiţiile încălcării de către Turcia a prevederilor art.8 din Tratatul NATO, respectiv dacă îşi va asuma obligaţii internaţionale aflate în contradicţie sau în conflict cu prevederile Tratatului? (Foto: Handout/ AFP/ Profimedia)

Votul de duminică va decide nu doar cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, dar şi forma politicii sale externe. Foto - Profimedia Images

61 de milioane de alegători au votat. Iar rezultatele au fost cam diferite de așteptări… pentru ambele tabere: Pentru prima dată în ultimii 20 de ani va avea loc un al doilea tur de scrutin. Căci pentru prima dată în 20 de ani, opoziția s-a consolidat ca Alianță Națională de 6 partide (CHP, İyi Parti, Saadet Partisi, Demokrat Parti, Deva, Gelecek), hotărâte să-și depășească diferențele ideologice pentru a atinge un scop mai înalt: detronarea dușmanului istoric Recep Tayyip Erdoğan prin promovarea kemalistului Kemal Kılıçdaroğlu. Foto: Emrah Gurel / AP / Profimedia

Alegerile prezidențiale din Turcia, care pentru prima dată în istoria țării ajung în al doilea tur de scrutin, au un impact puternic asupra viitorului economiei interne, influențând mai ales sentimentul investitorilor. Piețele au avut deja un răspuns puternic după lupta strânsă din primul tur, în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdoğan este aproape de a-și securiza un nou mandat pe 28 mai. Bursa din Istanbul a coborât luni cu 6,1% și a recuperat parțial marți, reducând declinul la 4,7% de la nivelul de închidere de vineri. (Foto: SOPA Images / Sipa Press / Profimedia)

Conform legii electorale, dacă unul dintre candidaţi obţine peste 50% din preferinţele alegătorilor, este declarat preşedinte. În caz contrar, primii doi clasaţi vor intra în turul secund, care va decide preşedintele. Al doilea tur este stabilit pentru 28 mai. (Foto: Profimedia Images)