Cum poate crește România dacă vom consuma produse cu ingredientul principal din România, procesate și ambalate în țara noastră

Imagine de la protestul organizat în Piața Victoriei, în august 2021, de Uniunea Salvăm Țăranul Român, cu scopul de a atrage atenția asupra situatiei fermierilor români. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

România a progresat semnificativ de la impactul ultimei crize financiare din perioada 2007–2009. Practic, începând cu anul 2010 și până în prezent, veniturile companiilor active în România (rulajele comerciale) au crescut cu 161%, similar cu dinamica PIB-ului (valoarea adăugată). Totuși, creșterea mult mai accelerată a consumului a depășit capacitatea economiei locale de a produce în același ritm, astfel încât diferența a fost orientată către importuri. Aceste tendințe se observă din evoluția mai rapidă a puterii de cumpărare comparativ cu cea a economiei per ansamblu, în condițiile în care salariul mediu brut a crescut cu 256%, de la 2.067 Lei în 2010 până la 7.350 Lei în sept. 2023 (conform cifrelor INS). Datele publicate în graficele următoare sunt elocvente: cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România a crescut de la 912 miliarde Lei (2010) până la 2.370 miliarde Lei (2022), creșterea procentuală cu 161% fiind observată identic și în dinamica PIB-ului, de la 539 miliarde Lei (2010) la 1.405 miliarde Lei (2022). Astfel, raportul dintre valoarea adăugată (PIB) și rulaje (cifra de afaceri a companiilor) a rămas la același nivel de 59% la capetele intervalului. Practic, competitivitatea companiilor din România nu a înregistrat un progres real în ultimul deceniu, deoarece valoarea adăugată generată pe fiecare unitate de vânzare (1 Leu cifra de afaceri) a rămas la același nivel de 59%. De ce?

apasă pe imagine pentru a o vedea la o dimensiune mai mare

Perioada 2017–2020 a înregistrat doar un salt temporar până la nivelul de 66% pe fondul promovării politicii de creștere economică bazată pe consum (#wageledgrowth), dar care NU a generat o tracțiune pe termen lung printr-o schimbare transformativă a economiei. Motivul este simplu: bunăstarea NU poate veni doar prin creștere de salarii, cât timp consumul adițional generat de creșterea venitului disponibil se duce către importuri și nu generează o creștere a producției domestice. Exact acest lucru s-a întâmplat în România: puterea adițională de cumpărare s-a dus cu preponderență către importuri, adâncind din ce în ce mai mult deficitul comercial și alimentând presiuni în creștere asupra deprecierii monedei naționale și inflație superioară față de UE (principalul partener comercial). Acest aspect este foarte vizibil în graficele următoare, dacă analizăm atât dinamica deficitului comercial în sumă absolută, cât și procentul din PIB.

apasă pe imagine pentru a o vedea la o dimensiune mai mare

Ce s-ar fi întâmplat dacă puterea adițională de cumpărare s-ar fi orientat proporțional către produse cu ingredientul principal din România, procesate și ambalate în țara noastră?

Pentru a răspunde la această întrebare, voi analiza conversia rulajelor comerciale (venitul companiilor) în PIB (valoarea adăugată) și impozitele plătite în două scenarii: situația actuală (execuția bugetară și situațiile financiare ale companiilor pe parcursul anului 2022) și situația extremă în care întreg consumul domestic ar fi acoperit din produse cu ingredient provenite, procesate și ambalate în România. Desigur, al doilea scenariu nu poate exista într-o economie modernă deschisă, în care schimbul internațional de bunuri este liber și anumite produse pot fi oferite doar de câteva țări (constrângeri de resurse, climă, poziție geografică etc.). De aceea, o situație realistă ar putea fi una de mijloc, adică o medie aritmetică între cele două scenarii. Rezultatele finale sunt prezentate în tabelul următor, ipotezele și metodologia utilizată fiind următoarea:

Scenariul actual (execuția bugetară și situațiile financiare ale companiilor pentru anul 2022)

• O cifră de afaceri de 100 Lei generează un PIB (valoarea adăugată) de 59 Lei;
• PIB-ul / locuitor înregistrat în anul 2022 a fost de 15.207 €, în timp ce salariul mediu net 4.398 Lei;
• Veniturile publice generate pentru 100 Lei cifră de afaceri sunt circa 17 Lei (28% din PIB-ul generat).

Scenariul extrem în care întreg consumul este acoperit din produse cu ingrediente provenite, procesate și ambalate în țara noastră:

• Eliminarea problemei deficitului comercial de 12% din PIB ar crește raportul dintre valoarea adăugată (PIB) și cifra de afaceri a companiilor active în România la circa 71%. Aceasta înseamnă o creștere a valorii adăugate cu aproape 20%, deoarece economia ar fi susținută de producție și industrie domestică mult mai dezvoltată;
• Marjele adiționale de profit înseamnă o capacitate de majorare proporțională a salariului mediu net, care poate crește până la 5.527 Lei, aproape cu 1.000 Lei mai mult decât nivelul înregistrat în sept. 2023, respectiv 4.593;
• Un aspect important de remarcat este creșterea sustenabilă și neinflaționistă a salariilor, deoarece majorarea producției domestice înseamnă echilibrarea cererii (susținute de salarii mai mari) și a ofertei de produse provenite, procesate și ambalate în România. În lipsa deficitului comercial presiunile inflaționiste se reduc semnificativ. În acest context, inflația medie poate tinde către ținta BNR de 2,5% iar dobânzile aferente creditelor pentru populație și companii pot fluctua între 3,5–4,5% (aproape la jumătate față de nivelul actual);
• Toate acestea înseamnă creșterea valorii adăugate în România și implicit taxe și impozite în creștere la bugetul public, deci mai mulți bani pentru investiții și servicii publice de calitate. Practic, veniturile publice generate pentru fiecare 100 Lei venit al companiilor active în România pot crește la 24,8 Lei, comparativ cu nivelul actual de 17. Aceasta ar însemna o pondere a veniturilor publice în PIB de 35%, comparativ cu nivelul actual de 28% sau media europeană de 40%.

Având în vedere, totuși, schimbul natural liber de mărfuri și servicii între economiile moderne deschise, o situație realistă poate fi o medie între cele două scenarii prezentate mai sus. Practic, dacă creșterea salariului mediu net din ultimul deceniu s-ar fi resimțit proporțional în creșterea consumului de produse cu ingredient provenite, procesate și ambalate în România, efectele pozitive de primă rundă cuantificabile economic în fiecare an ar fi următoarele:

• Majorarea salariului mediu net cu cca. 10% față de nivelul actual (circa 500 Lei), ceea ce înseamnă o creștere proporțională sustenabilă inclusiv a pensiilor ori a salariului minim pe economie.
• O inflație medie de circa 2,5% și dobânzi aferente creditelor populației și companiilor între 3,5–4,5%
• Venituri adiționale la bugetul public de circa 55 miliarde Lei anual, aproximativ jumătate din întreg deficitul fiscal și mult peste toate investițiile publice realizate din fonduri naționale (circa 40 miliarde Lei în 2022 și 2023)

Pe lângă creșterea bunăstării, nivelul redus al inflației și al dobânzilor, o monedă națională stabilă și un deficit fiscal redus la jumătate, permițând astfel o dublare a investițiilor publice, creșterea produselor cu ingredient provenite, procesate și ambalate în România înseamnă mult mai mult:

• O economie circulară care să genereze mai multă valoare pentru țară;
• Un cost mai mic pentru transport datorită proximității;
• Mai multă grijă pentru mediul înconjurător.

Concluziile sunt clare iar mesajul este simplu: alege cat mai multe produse provenite, procesate si ambalate in Romania. Nu doar pentru tine, ci pentru binele economiei in ansamblu si al generatiilor viitoare. 

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp