Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum să donați corect de Paște. Nu duceți rochii de seară sau pantofi cu toc

saracie

(Foto Guliver/ Getty Images)

Sărbătoarea Pascală e un moment în care mulți dintre noi ne gândim să ajutăm pe cineva în nevoie. Ce ar trebui să facă o persoană, dacă ar dori să doneze respnsabil? Este una dintre întrebările la care a răspuns Mădălina Marcu, antreprenor social, consilier de filantropie strategică, invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

„Am văzut saci de donații, saci cu catifea sau rochii de seară, sau poate vă amintiți gestul celebru cu pantofi cu toc la inundații. Ce să fac cu o rochie de catifea eu, om sărac.? Om sărac mi se pare oricum o etichetă oribilă. Om care am nevoie în momentul acesta de ajutor. Singurul mod de a-i ajuta pe oameni este să-i întrebăm de ce cred ei că au nevoie. Majoritatea îți vor spune bani. Încearcă să afli împreună cu ei pentru ce. Să negociezi dacă poți, în loc de bani, să le cumperi lucruri, dacă nu ai atâta încredere încât să le dai bani”, ne sfătuiește Mădălina Marcu.

Citiți și:

„Recomandarea mea cea mai puternică e să nu dați bani direct, atunci când nu aveți niciun control. Dați în parteneriat cu o organizație care poate ajuta familia aceea pe toate părțile”, spune Mădălina Marcu.

Ea a povestit că la un moment dat a văzut o femeie - care avea foarte mulți copii și trăia în condiții oribile -, cu ojă pe unghii.

„Primul meu instinct a fost: «Hm, să faci un pic de curățenie nu te-ai apuca, dar timp să îți dai cu ojă pe unghii ai avut» . Cu toată bunătatea umană de care sunt în stare, dar acesta a fost primul meu gând. Foarte tărziu am realizat că aia era reminiscența feminității ei, era ultimul ei mod de a se mai simți om, nu mamă de mulți copii, nu femeia săracă cu mulți copii din sat, cum probabil o etichetau toți cu care se întâlnea, nu femeia bătută. Era momentul ei cu ea, de care avem cu toții nevoie. Organizațiile acționează pe multe căi, cu psiholog, cu asistent social, cu anchete pe termen lung”, a povestit Mădălina Marcu.

Antreprenoarea socială are și un sfat important pentru cei care vor să doneze haine celor nevoiași: „Vreți să donați haine, e absolut ok, sunteți la momentul în viață în care nu puteți avea suficientă încredere să dați bani. E ok, cumpărați haine noi, sau călcați-le și spălați-le bine și puneți și o jucărie și o carte sau ceva să îl bucure pe copilul acela. Pentru că dacă îi dați hainele care i-au rămas mici copilului vostru sau vouă, haine care nu mai poti fi purtate, scămoșate, mirosind urât, nespălate, mototolite, ceea ce îi spunem este: « Atât meriți. Meriți gunoaiele altor oameni.»”.

Moderator: „Ce ar trebui concret să fac, dacă aș vrea să donez respnsabil?”

Mădălina Marcu: „Sunt convinsă că fiecare cunoaștem un caz, un bătrân, un copil, un vecin. Alegeți un caz în proximitate, un om în care să puteți avea încredere. Încercați să aveți mai întâi o conversație cu omul acela, să îl ascultați. Nu îi dați sfaturi, încercați să aflați ce are nevoie sufletul lui în această perioadă. Veți afla că poate are nevoie doar de companie. Nici măcar nu are nevoie de cozonac. Are nevoie să nu mai fie singur și să se simtă ca un om. Dacă descoperiți ce îl face să se simtă ca un om în perioada asta de sărbători și aveti posibilitatea să faceți lucrul acela pentru el, va avea o valoare enormă și chiar va avea posibilitatea să îi schimbe viața. Dacă vreți să faceți un gest de a da cuiva ceva si să nu vă bateți capul și înțeleg perfect, pentru că ni se întâmplă tuturor să nu mai avem vreme, mergeti către o organizatie care lucrează cu genul de oameni pe care vi-i imaginati ajutați. Întrebați-i pe ei ce ați putea să faceți, cât să donați sau ce să cumpărați, iar ei se vor ocupa se toate lucrurile si vă vor trimite poze care demonstrează că au ajuns acolo unde trebuie și o să vă bucure sărbătorile. Vorbiți cu prietenii. Poate ei știu cazuri care merită ajutate. Încercați însă de fiecare dată când ajutați să vă uitați la omul pe care îl ajutați, chit că e o persoană reală, sau cineva dintr-o categorie de beneficiari. Și încercați să vă puneți în papucii persoanei respective. Asta va ajuta enorm.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult