Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum să folosești eficient cutiile goale de conserve. Clyde Stubblefield, bateristul funk: „Tot ce știu este 1-2-3-4 și asta a venit de la sine”

Clyde Stubblefield

Foto: Guliver Getty Images

Toți marii muzicieni de rock'n roll sunt onorați la muzeul din Cleveland Ohio (Rock and Roll Hall of Fame) și, dacă acolo sunt expuse și instrumentele folosite, asta înseamnă că artistul a fost cu adevărat mare. O garnitură a bețelor de tobă folosite de Clyde Stubblefield, semnate de el, este înfățișată acolo.

Născut în Chattanooga, Clyde Stubblefield a fost cu adevărat un autodidact. El a trecut de la bătaia pe „baterii" improvizate din cutii, pe care a învățat să exprime ritmul muzicii, la tobe, a început lucrul cu orchestre locale devreme, nu a știut niciodată notația muzicală, dar a devenit celebru în muzica rhythm and blues, care a dominat pop-ul din deceniul al șaselea al secolului trecut. Tot ce știu este 1-2-3-4, spune Stubblefield, și asta a venit de la sine. M-am așezat să cânt și am cântat.

Când a devenit cunoscut, tânărul Stubblefield a cântat cu Otis Reding și cu alți muzicieni, iar din 1965 a intrat în orchestra lui James Brown, cu care a colindat lumea.

Muzica rhythm and blues a combinat jazz, soul și gospel, într-un stil de expresie viguros, captivant și cât se poate de sexy. Spre deosebire de orchestrele de rock and roll născute după 1960, care foloseau chitare (solo, armonie și bass) și o percuție liniștită, de fond, R&B a pus percuția pe primul plan, a adus suflători (trompetă, saxofon, trombon) care au cântat cu intensitate motive scurte și repetate și a folosit stilul vocal puternic, icnit, agresiv, provocator. Melodia nu a mai jucat rolul cel mai important și vocalistul și instrumentiștii au participat la ritm, conduși de toboșar. Tot grupul susținea ritmul într-un mod apăsat, de inspirație africană și latino-cubană.

Născută în cartierele negre, muzica R&B a explodat în sălile de concert și de dans din Statele Unite și din Europa, a produs o epidemie cuceritoare, căruia nu i s-a putut opune nimeni.

Mari muzicieni ca Tina Turner, Percy Sledge, Al Green, Wilson Pickett, Solomon Burke, Aretha Franklin, Ray Charles, Stevie Wonder, Michael Jackson, Van Morrison au cântat R&B, dar regele ei, mai ales pentru varianta funk susținută, a fost James Brown. Doi bateriști din grupul lui, Clyde Stubblefield și John „Jabo" Starks, au fost creatorii stilului funk pentru percuție, stil care a influențat și continuă să influențeze muzica din zilele noastre, până la grupurile de hip-hop, foarte îndatorate felului în care a bătut la tobe Clyde Stubblefield, supranumit funk drummer.

Cuvântul funk provine din argou și înseamnă ceva mirositor. A cânta cu funk echivalează cu a exprima foarte apăsat ritmul, care te face să participi, din adânc și cu putere. Percuția nu face acrobații de virtuozitate, dar umple spațiul cu bătăi întărite, care vin și de la pedale și de la premiere, subliniate de ceilalți instrumentiști cu note scurte „lovite", provcatoare. Tot grupul se mișcă sincron și muzica și gesticulația ridică temperatura, evocând o trăire intensă de emoții din zone nenumite, dar ușor de ghicit. R&B funk are și o parte mai nerușinată, „stinky".

Maniera funk a părăsit R&B și a intrat în alte domenii muzicale: funk-rock (Jimi Hendrix, Frank Zappa), electro-funck (Herbie Hancock), funk-metal (Red Hot Chili Peppers), jazz-funk (Herbie Hancock, George Benson, Kool and the Gang) și g-funk (gangsta-rap plus funk, ca muzica lui Dr. Dre, Tupac Shakur, Parliament-Funkadelic).

Un stil cu adevărat american, proeminent în universul muzicii pop contemporane, funk-ul a plecat de la ideea originală de a schimba percuția într-un fel care a început cu un băiat din Chattanooga, care aduna cutii de conserve pentru a scoate din ele ritmuri ca cele care-i umpleau mintea.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Imi place articolul tau, chiar daca nu-mi place James Brown si ce canta el!
    p.s. Defapt era vorba de baterist (unul dintre ei), o.k..
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Festivalul Untold anunță a 12-a ediție Blood Network. Donează sânge, salvează o viață și îi vezi gratuit pe Sting, Chainsmokers și James Hype

Organizatorii festivalului Untold One, care se va desfășura în perioada 6-9 august 2026 la Cluj Napoca, anunță startul celei de-a 12-a ediții a Blood Network. Dacă donezi sânge la caravana mobilă care va fi prezentă în 10 orașe, vei primi un bilet gratuit pentru prima zi a festivalului.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult