Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum să folosești eficient cutiile goale de conserve. Clyde Stubblefield, bateristul funk: „Tot ce știu este 1-2-3-4 și asta a venit de la sine”

Clyde Stubblefield

Foto: Guliver Getty Images

Toți marii muzicieni de rock'n roll sunt onorați la muzeul din Cleveland Ohio (Rock and Roll Hall of Fame) și, dacă acolo sunt expuse și instrumentele folosite, asta înseamnă că artistul a fost cu adevărat mare. O garnitură a bețelor de tobă folosite de Clyde Stubblefield, semnate de el, este înfățișată acolo.

Născut în Chattanooga, Clyde Stubblefield a fost cu adevărat un autodidact. El a trecut de la bătaia pe „baterii" improvizate din cutii, pe care a învățat să exprime ritmul muzicii, la tobe, a început lucrul cu orchestre locale devreme, nu a știut niciodată notația muzicală, dar a devenit celebru în muzica rhythm and blues, care a dominat pop-ul din deceniul al șaselea al secolului trecut. Tot ce știu este 1-2-3-4, spune Stubblefield, și asta a venit de la sine. M-am așezat să cânt și am cântat.

Când a devenit cunoscut, tânărul Stubblefield a cântat cu Otis Reding și cu alți muzicieni, iar din 1965 a intrat în orchestra lui James Brown, cu care a colindat lumea.

Muzica rhythm and blues a combinat jazz, soul și gospel, într-un stil de expresie viguros, captivant și cât se poate de sexy. Spre deosebire de orchestrele de rock and roll născute după 1960, care foloseau chitare (solo, armonie și bass) și o percuție liniștită, de fond, R&B a pus percuția pe primul plan, a adus suflători (trompetă, saxofon, trombon) care au cântat cu intensitate motive scurte și repetate și a folosit stilul vocal puternic, icnit, agresiv, provocator. Melodia nu a mai jucat rolul cel mai important și vocalistul și instrumentiștii au participat la ritm, conduși de toboșar. Tot grupul susținea ritmul într-un mod apăsat, de inspirație africană și latino-cubană.

Născută în cartierele negre, muzica R&B a explodat în sălile de concert și de dans din Statele Unite și din Europa, a produs o epidemie cuceritoare, căruia nu i s-a putut opune nimeni.

Mari muzicieni ca Tina Turner, Percy Sledge, Al Green, Wilson Pickett, Solomon Burke, Aretha Franklin, Ray Charles, Stevie Wonder, Michael Jackson, Van Morrison au cântat R&B, dar regele ei, mai ales pentru varianta funk susținută, a fost James Brown. Doi bateriști din grupul lui, Clyde Stubblefield și John „Jabo" Starks, au fost creatorii stilului funk pentru percuție, stil care a influențat și continuă să influențeze muzica din zilele noastre, până la grupurile de hip-hop, foarte îndatorate felului în care a bătut la tobe Clyde Stubblefield, supranumit funk drummer.

Cuvântul funk provine din argou și înseamnă ceva mirositor. A cânta cu funk echivalează cu a exprima foarte apăsat ritmul, care te face să participi, din adânc și cu putere. Percuția nu face acrobații de virtuozitate, dar umple spațiul cu bătăi întărite, care vin și de la pedale și de la premiere, subliniate de ceilalți instrumentiști cu note scurte „lovite", provcatoare. Tot grupul se mișcă sincron și muzica și gesticulația ridică temperatura, evocând o trăire intensă de emoții din zone nenumite, dar ușor de ghicit. R&B funk are și o parte mai nerușinată, „stinky".

Maniera funk a părăsit R&B și a intrat în alte domenii muzicale: funk-rock (Jimi Hendrix, Frank Zappa), electro-funck (Herbie Hancock), funk-metal (Red Hot Chili Peppers), jazz-funk (Herbie Hancock, George Benson, Kool and the Gang) și g-funk (gangsta-rap plus funk, ca muzica lui Dr. Dre, Tupac Shakur, Parliament-Funkadelic).

Un stil cu adevărat american, proeminent în universul muzicii pop contemporane, funk-ul a plecat de la ideea originală de a schimba percuția într-un fel care a început cu un băiat din Chattanooga, care aduna cutii de conserve pentru a scoate din ele ritmuri ca cele care-i umpleau mintea.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Imi place articolul tau, chiar daca nu-mi place James Brown si ce canta el!
    p.s. Defapt era vorba de baterist (unul dintre ei), o.k..
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult