Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Jazz-ul filosofic al lui Yusef Lateef

La 9 octombrie 1920 s-a născut la Chattanooga William Emanuel Huddleston și acolo și-a petrecut prima copilărie. Dar familia s-a mutat la Detroit, în statul Michigan, cu care ocazie tatăl a hotărât să schimbe numele mare al tuturor în Evans. 

Fiul și-a mai modifcat odată numele, adoptând - odată cu religia islamică - pe cel de Yusef Lateef, când a devenit membru al comunității musulmane Ahmadiyya (curent religios islamic, plecat de la predicatorul indian Mirza Ghulam Ahmad în secolul XIX; printre altele, adepții ahmadismului cred că Dumnezeu continuă să se adreseze oamenilor și în prezent, dacă ei se ridică la înălțimea de credință necesară și că șirul profeților nu a fost întrerupt după Mohamed). 

  • Prenumele Yusuf, Yusef, Yosuf (arabic), Iosif, Joseph (engl), Giuseppe, Osip (rus), Joska (maghiar) provine din numele ebraic biblic de Iosif (fiul lui Iacob), care înseamnă „să sporească numele lui Dumnezeu”.
  • Latif (arab), Lateef (engl) este una denumirile arabe ale lui Dumnezeu, cel blând, bun.

Spre deosebire de primii muzicieni din jazz, mulți autodidacți sau care „au furat" meseria de la un maestru, Lateef aparține generației cu educație muzicală superioară. El a început să studieze saxofonul la Liceul Miller din Detroit, apoi la Manhattan School of Jazz și și-a luat doctoratul în muzică la universitatea statului Massachussetts din Amherst, unde apoi a predat mai mulți ani.

În prima parte a formării sale artistice, Lateef a fost influențat de muzicienii Dizzy Gillespie, Lester Young și Charlie Parker, ca apoi să-și formeze propriul stil.

Despărțindu-se de sonoritățile angulare ale be-bop-ului, Yusef Lateef a scris și intepretat un jazz cu reverii meditative, din care a eliminat vibrato-urile, intensitățile excesive, ritmurile dansante, culorile proeminente ale sunetelor și a promovat o muzică de introspecție, de gândire concentrată, de meditație și elevare spirituală senină.

Nemulțumit de termenul muzică de jazz, pe care l-a considerat limitativ, Lateef a inventat denumirea de muzică autophysiopsihică, care i s-a părut că definește cel mai bine stilul său.

Muzica lui a fost cea care a contribuit la formarea lui John Coltrane, un alt geniu al jazz-ului cool și de inspirație spiritual religioasă.

Pe lângă instrumentele de suflat clasice (saxofon, flaut, oboi, bassoon), Lateef a experimentat instrumente asiatice și africane, unele arhaice, ca shehnai (oboi indian), arghul (fluier dublu egiptean), flatul din bambus, shofar (fluier curbat din Yemen), sarewa (instrument nigerian) și koto (instrument de suflat taivanez).

A înregistrat sute de discuri și albume în mai multe țări.

Muzicianul Yusef Lateef a primit premiile Grammy, a fost onorat cu titlul de Maestru al Jazz-ului la Fundația Națională a Artelor și a fost considerat unul dintre cei mai mari inovatori în domeniul muzicii de jazz.

Pe lângă muzică, Lateef a scris literatură și a pictat.

A murit la vârsta de 93 de ani.

Nu și-a uitat locul de plecare și a compus piesa An afternoon in Chattanooga, care a fost inclusă în albumul Influence, înregistrat cu muzicieni francezi la Paris în anul 2005.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin P Cosmin P check icon
    Excepțional. Mulțumesc pentru această recomandare.
    • Like 0
  • check icon
    Mulţumesc şi eu!
    • Like 0
  • Vă citesc articolele cu o deosebită plăcere. Mulțumesc că scrieți despre așa ceva.
    • Like 1
  • Multumesc.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult