Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Jazz-ul filosofic al lui Yusef Lateef

La 9 octombrie 1920 s-a născut la Chattanooga William Emanuel Huddleston și acolo și-a petrecut prima copilărie. Dar familia s-a mutat la Detroit, în statul Michigan, cu care ocazie tatăl a hotărât să schimbe numele mare al tuturor în Evans. 

Fiul și-a mai modifcat odată numele, adoptând - odată cu religia islamică - pe cel de Yusef Lateef, când a devenit membru al comunității musulmane Ahmadiyya (curent religios islamic, plecat de la predicatorul indian Mirza Ghulam Ahmad în secolul XIX; printre altele, adepții ahmadismului cred că Dumnezeu continuă să se adreseze oamenilor și în prezent, dacă ei se ridică la înălțimea de credință necesară și că șirul profeților nu a fost întrerupt după Mohamed). 

  • Prenumele Yusuf, Yusef, Yosuf (arabic), Iosif, Joseph (engl), Giuseppe, Osip (rus), Joska (maghiar) provine din numele ebraic biblic de Iosif (fiul lui Iacob), care înseamnă „să sporească numele lui Dumnezeu”.
  • Latif (arab), Lateef (engl) este una denumirile arabe ale lui Dumnezeu, cel blând, bun.

Spre deosebire de primii muzicieni din jazz, mulți autodidacți sau care „au furat" meseria de la un maestru, Lateef aparține generației cu educație muzicală superioară. El a început să studieze saxofonul la Liceul Miller din Detroit, apoi la Manhattan School of Jazz și și-a luat doctoratul în muzică la universitatea statului Massachussetts din Amherst, unde apoi a predat mai mulți ani.

În prima parte a formării sale artistice, Lateef a fost influențat de muzicienii Dizzy Gillespie, Lester Young și Charlie Parker, ca apoi să-și formeze propriul stil.

Despărțindu-se de sonoritățile angulare ale be-bop-ului, Yusef Lateef a scris și intepretat un jazz cu reverii meditative, din care a eliminat vibrato-urile, intensitățile excesive, ritmurile dansante, culorile proeminente ale sunetelor și a promovat o muzică de introspecție, de gândire concentrată, de meditație și elevare spirituală senină.

Nemulțumit de termenul muzică de jazz, pe care l-a considerat limitativ, Lateef a inventat denumirea de muzică autophysiopsihică, care i s-a părut că definește cel mai bine stilul său.

Muzica lui a fost cea care a contribuit la formarea lui John Coltrane, un alt geniu al jazz-ului cool și de inspirație spiritual religioasă.

Pe lângă instrumentele de suflat clasice (saxofon, flaut, oboi, bassoon), Lateef a experimentat instrumente asiatice și africane, unele arhaice, ca shehnai (oboi indian), arghul (fluier dublu egiptean), flatul din bambus, shofar (fluier curbat din Yemen), sarewa (instrument nigerian) și koto (instrument de suflat taivanez).

A înregistrat sute de discuri și albume în mai multe țări.

Muzicianul Yusef Lateef a primit premiile Grammy, a fost onorat cu titlul de Maestru al Jazz-ului la Fundația Națională a Artelor și a fost considerat unul dintre cei mai mari inovatori în domeniul muzicii de jazz.

Pe lângă muzică, Lateef a scris literatură și a pictat.

A murit la vârsta de 93 de ani.

Nu și-a uitat locul de plecare și a compus piesa An afternoon in Chattanooga, care a fost inclusă în albumul Influence, înregistrat cu muzicieni francezi la Paris în anul 2005.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excepțional. Mulțumesc pentru această recomandare.
    • Like 0
  • check icon
    Mulţumesc şi eu!
    • Like 0
  • Vă citesc articolele cu o deosebită plăcere. Mulțumesc că scrieți despre așa ceva.
    • Like 1
  • Multumesc.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult