Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Jazz-ul filosofic al lui Yusef Lateef

La 9 octombrie 1920 s-a născut la Chattanooga William Emanuel Huddleston și acolo și-a petrecut prima copilărie. Dar familia s-a mutat la Detroit, în statul Michigan, cu care ocazie tatăl a hotărât să schimbe numele mare al tuturor în Evans. 

Fiul și-a mai modifcat odată numele, adoptând - odată cu religia islamică - pe cel de Yusef Lateef, când a devenit membru al comunității musulmane Ahmadiyya (curent religios islamic, plecat de la predicatorul indian Mirza Ghulam Ahmad în secolul XIX; printre altele, adepții ahmadismului cred că Dumnezeu continuă să se adreseze oamenilor și în prezent, dacă ei se ridică la înălțimea de credință necesară și că șirul profeților nu a fost întrerupt după Mohamed). 

  • Prenumele Yusuf, Yusef, Yosuf (arabic), Iosif, Joseph (engl), Giuseppe, Osip (rus), Joska (maghiar) provine din numele ebraic biblic de Iosif (fiul lui Iacob), care înseamnă „să sporească numele lui Dumnezeu”.
  • Latif (arab), Lateef (engl) este una denumirile arabe ale lui Dumnezeu, cel blând, bun.

Spre deosebire de primii muzicieni din jazz, mulți autodidacți sau care „au furat" meseria de la un maestru, Lateef aparține generației cu educație muzicală superioară. El a început să studieze saxofonul la Liceul Miller din Detroit, apoi la Manhattan School of Jazz și și-a luat doctoratul în muzică la universitatea statului Massachussetts din Amherst, unde apoi a predat mai mulți ani.

În prima parte a formării sale artistice, Lateef a fost influențat de muzicienii Dizzy Gillespie, Lester Young și Charlie Parker, ca apoi să-și formeze propriul stil.

Despărțindu-se de sonoritățile angulare ale be-bop-ului, Yusef Lateef a scris și intepretat un jazz cu reverii meditative, din care a eliminat vibrato-urile, intensitățile excesive, ritmurile dansante, culorile proeminente ale sunetelor și a promovat o muzică de introspecție, de gândire concentrată, de meditație și elevare spirituală senină.

Nemulțumit de termenul muzică de jazz, pe care l-a considerat limitativ, Lateef a inventat denumirea de muzică autophysiopsihică, care i s-a părut că definește cel mai bine stilul său.

Muzica lui a fost cea care a contribuit la formarea lui John Coltrane, un alt geniu al jazz-ului cool și de inspirație spiritual religioasă.

Pe lângă instrumentele de suflat clasice (saxofon, flaut, oboi, bassoon), Lateef a experimentat instrumente asiatice și africane, unele arhaice, ca shehnai (oboi indian), arghul (fluier dublu egiptean), flatul din bambus, shofar (fluier curbat din Yemen), sarewa (instrument nigerian) și koto (instrument de suflat taivanez).

A înregistrat sute de discuri și albume în mai multe țări.

Muzicianul Yusef Lateef a primit premiile Grammy, a fost onorat cu titlul de Maestru al Jazz-ului la Fundația Națională a Artelor și a fost considerat unul dintre cei mai mari inovatori în domeniul muzicii de jazz.

Pe lângă muzică, Lateef a scris literatură și a pictat.

A murit la vârsta de 93 de ani.

Nu și-a uitat locul de plecare și a compus piesa An afternoon in Chattanooga, care a fost inclusă în albumul Influence, înregistrat cu muzicieni francezi la Paris în anul 2005.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cosmin P Cosmin P check icon
    Excepțional. Mulțumesc pentru această recomandare.
    • Like 0
  • check icon
    Mulţumesc şi eu!
    • Like 0
  • Vă citesc articolele cu o deosebită plăcere. Mulțumesc că scrieți despre așa ceva.
    • Like 1
  • Multumesc.
    • Like 1


Îți recomandăm

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult