Foto: Inquam Photos
Alegerea materialelor auxiliare pentru elevii claselor a VIII-a care urmează să susțină examenul de Evaluare Națională la final de ciclu gimnazial a suscitat dintotdeauna un viu interes din partea elevilor, părinților, profesorilor, dar și a editurilor. Schimbarea structurii subiectelor de examen la limba si literatura română și matematică, survenită peste noapte la „cererea oficială” a Ministerului Educației este un modus operandi care tinde să devină un soi de mană cerească, de comoară, Sfantul Graal pentru cei care se ocupă de cartea școlară.
Toata lumea știe că, de fapt, nu se elaborează o structură clară curriculară la început de ciclu școlar care să urmărească finalitatea și pregătirea cu succes a elevilor pentru examen. Dar nu despre poticnelile mai marilor de la Ministerul Educației mi-am propus să vă vorbesc, ci despre acești cavaleri în armură strălucitoare care vor sa salveze învățământul românesc. Misiunea lor „evanghelică” se bazează pe vânzarea fricii. Cum a devenit Donald Trump președinte? A alimentat în campania electorală frica americanilor față de exodul mexican, oferind soluția construirii unor garduri supraînălțate la frontiera de sud.
Teama elevilor și a părinților de eșec la examen îi conduce pe aceștia din urmă să râvnească la cele mai noi culegeri, mai ceva decât la o pâine fierbinte, abia scoasă din cuptor. Ce le-a scăpat din vedere editurilor, acestor „brutari”? Sincronizarea cu instituția care păstorește educația copiilor pare veriga lipsă din acest șir continuu de schimbări ale auxiliarelor curriculare. Planul de bătaie al editurilor a avut o greșeală majoră de strategie precum a generalului Robert E. Lee în înfrângerea sa de la Gettysburg, cea mai umilitoare în Războiul de Secesiune.
În goana exacerbată după vânzări imediate, după profit rapid, editurile de carte școlară au făcut o imprudență. Unii profesori de limba si literatura româna au relatat cum, în dimineața zilei de 1 noiembrie, au fost sunați de către reprezentanții editurilor școlare, care i-au informat că noile culegeri au ieșit de sub tipar.
Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care profesorii au fost anunțați la școală de modificarea structurii subiectul II de la literatură la examenul din vara lui 2023, cu o zi înainte, pe 31 octombrie.
Să nu vă imaginați că presele tipografiilor au lucrat pentru edituri toată noaptea cu viteza supersonică a unui avion Concorde. Cumva editurile și-au scos pălăria peste noapte, punând-o pe cea de partizan al actorilor principali, care sunt elevii.
Aflați sub spectrul fricii de a eșua la examenul de limba română, copiii și-au anunțat profesorii ca părinții lor vor face imediat un efort material să cumpere noile culegeri. Ideea de “syndrome de la page blanche”, cum spun francezii, le-a produs copiilor anxietate. Părinții lor s-au conformat imediat după ce la începutul anului școlar achiziționarea un alt rând de culegeri. „Banii există pentru orice oportunitate care se justifică”, spunea deunăzi omul de afaceri Dan Șucu, acționarul principal de la Rapid București.
Banii cheltuiți de către părinți pe noile culegeri mă duc cu gândul la soluția nutritivă pentru “cultura hidroponică”, editurile dezvoltând astfel un rizom, un sistem de rădăcini care se extinde în toate direcțiile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dincolo de faptul că nu pare să existe “o structură clară curriculară la început de ciclu școlar care să urmărească finalitatea și pregătirea cu succes a elevilor pentru examen” (așa cum precizează autorul articolului), școala alimentează fricile de eșec la examen atât ale părinților cât și ale elevilor. Însă, doar simpla achiziționare a unor culegeri nu le va da mai multă încredere elevilor în reușita la examene. Desigur, să ai la dispoziție cărți, manuale, culegeri reprezintă un punct de plecare în asigurarea unui rezultat dorit. Însă cine poate garanta trecerea unui examen? Mai mult decât atât, trecerea unui examen presupune implicit deținerea unor competențe și abilități, care vor fi materializate în viitorul elevului?
Poate că, în loc de culegerile noi apărute, școala ar trebui să fie preocupată de pregătirea pentru viață a elevilor, să fie concentrată pe dezvoltarea lor personală, pe calitatea și metodele utilizate pentru predare și evaluare. Nu o să dezbat abordarea academică și abordarea curriculară, care tind să promoveze două modele pedagogice foarte distincte, ci o să spun că școala ar trebui să le ofere încredere și susținere atât profesorilor cât și elevilor în procesul educațional și în atingerea rezultatelor așteptate și dorite. De fapt, școala ar trebui să cultive o atitudine pozitivă și încredere în rândul tuturor celor interesați: profesori, elevi, părinți, alți beneficiari ai sistemului educațional. Vă amintiți de experimentul, foarte cunoscut, realizat la sfârșitul anilor '60, în regiunea San Francisco Bay, de către dr. Robert Rosenthal, la începutul unui an școlar, publicat în cartea sa Pygmalion in the Classroom? Esența experimentului (pentru cei care nu au auzit de el): „Sunteţi profesori excelenţi şi ne aşteptăm să obţineţi rezultate excelente de la aceste clase de elevi deosebiţi".