foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia
De câțiva ani încoace, mai ales de la pandemie, observ tot mai des o avalanșă de știri negative în mass-media. Și, dacă stau să mă gândesc bine, poate că acest fenomen își are rădăcinile chiar mai departe în timp. Indiferent de momentul exact în care a început, realitatea este că, astăzi, suntem bombardați din toate direcțiile cu titluri alarmante: războaie, crize economice, dezastre naturale, tragedii umane. Este imposibil să scapi de ele, iar această suprasaturare de informații încărcate emoțional ne afectează pe toți, chiar dacă uneori nu realizăm pe loc.
Cum ne influențează această avalanșă de negativitate?
Ca psiholog, dar și ca soț, fiu, prieten, am văzut din ce în ce mai des în cabinet efectele acestei expuneri continue la știri alarmante. Știrile negative nu doar că ne captează atenția, dar declanșează un răspuns biologic foarte specific: mecanismul de „luptă sau fugi”. Creierul nostru percepe știrile ca pe o amenințare, iar corpul reacționează, eliberând hormoni precum cortizolul și adrenalina. Dacă, pe termen scurt, acest răspuns ne ajută să facem față pericolelor, pe termen lung, expunerea constantă la stresul emoțional ne poate eroda sănătatea mintală și fizică.
Rezultatele? Oboseală cronică, tulburări de somn, anxietate și, în unele cazuri, depresie. Dar poate cel mai subtil și insidios efect este sentimentul de neputință pe care îl cultivă aceste știri. Citim despre evenimente globale pe care nu le putem influența direct și ne simțim mici, copleșiți, poate chiar deconectați de la propria viață.
Și da, știința confirmă acest lucru: expunerea prelungită la știri negative reduce empatia, îngustează perspectiva asupra lumii și ne împiedică să mai vedem frumusețea și speranța din jur.
De ce este atât de greu să rămânem optimiști?
Multe persoane care ajung la mine îmi spun că simt că și-au pierdut abilitatea de a vedea „partea plină a paharului”. Și nu e de mirare. Știrile negative sunt concepute să capteze atenția – acesta este modelul lor de funcționare. Titlurile șocante și emoțiile intense pe care le declanșează au scopul de a ne face să dăm click, să citim, să revenim pentru mai multe.
Mai mult, creierul nostru are o predispoziție naturală pentru negativitate – un mecanism evolutiv care, în vremuri de demult, ne ajuta să supraviețuim. Astăzi, însă, în peisajul digital, acest mecanism devine un aliat al pesimismului cronic.
Ce putem face pentru a ne proteja?
Vestea bună este că avem la îndemână soluții. Nu putem controla fluxul de știri, dar putem controla modul în care le consumăm și impactul lor asupra noastră. Iată câteva strategii pe care le recomand:
1. Stabilește limite clare – Redu timpul petrecut urmărind știri și evită-le complet înainte de culcare. Un astfel de obicei poate face minuni pentru somn și pentru starea de bine.
2. Alege surse echilibrate – Există publicații care oferă și povești pozitive, inspiraționale, nu doar titluri alarmante. Caută-le și adaugă-le în rutina ta.
3. Practică recunoștința – Alocă zilnic câteva minute pentru a reflecta asupra lucrurilor bune din viața ta. Este un exercițiu simplu, dar incredibil de puternic.
4. Dezvoltă-ți reziliența emoțională – Tehnici precum mindfulness, meditația sau terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta enorm.
5. Implică-te în comunitate – Oricât de mic ar părea un gest, contribuția ta contează. Voluntariatul sau sprijinirea unei cauze locale poate diminua sentimentul de neputință și te ajută să simți că faci parte dintr-un întreg mai mare.
Mass-media și responsabilitatea de a echilibra perspectiva
Mass-media are un rol esențial. Dacă ar pune un accent mai mare pe soluții, pe povești de succes și pe exemple de schimbare pozitivă, am putea avea un peisaj informațional mai echilibrat. Este nevoie de un efort conștient din partea tuturor – jurnaliști, cititori, lideri de opinie – pentru a construi o narativă care să inspire și să motiveze, nu doar să alarmeze.
În loc de concluzie: o invitație la echilibru
Trăim vremuri complexe, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la speranță. Putem alege să ne protejăm sănătatea mintală prin mici acțiuni zilnice, să ne cultivăm optimismul și să ne înconjurăm de povești care ne inspiră. Până la urmă, schimbarea începe cu noi – cu modul în care alegem să vedem lumea și să ne raportăm la ea.
Hai să ne oferim mai multă blândețe și să căutăm lumina, chiar și în cele mai întunecate zile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.