Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum se raportează tinerii ucraineni și tinerii români la țările lor. Theodor Paleologu, despre „vreau să plec naibii din România” versus „vreau să mă întorc acasă”, deși acasă nu mai există

aeroport - turism

Foto: Profimedia Images

Răspunsul la criza demografică prin care trece România nu stă numai în încurajarea natalității, ci și în încurajarea tinerilor să rămână în țară. Este opinia lui Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, eseist și profesor, fondatorul Fundației Paleologu, care oferă cursuri pentru tineri. Recent, el a fost invitat în emisiunea „În fața ta”, unde a vorbit despre dorința multor tineri de a pleca definitiv din țară. „Eu înțeleg foarte bine că vrei să pleci ca să faci ceva care se poate face mai bine în altă parte. E firesc să vrei să câștigi mai mult, să te împlinești profesional. Am studenți, cursanți la Casa Paleologu, care vor să studieze în altă parte. Îi încurajez, sigur că da, să se ducă la Paris să se ducă la Heidelberg, să se ducă la Berlin, că pot studia mult mai bine anumite discipline care îi interesează. Problema e că foarte mulți tineri pleacă din România cu năduf, cu dorința de a nu se mai uita în urmă și asta vine parțial și de la părinți. Pentru că părinții transmit o frustrare și o furie față de societatea românească pe care pot s-o înțeleg, dar este toxică. iar tinerii să înțeleagă că asta nu e furia lor. E furia părinților”, crede Theodor Paleologu.

În timpul unui curs organizat de fundația sa a avut ocazia să vadă cât de e de diferită raportarea tinerilor ucraineni și a tinerilor români față de țara lor. „Îi întrebam ce vor să facă și pe unii, și pe alții. Aproape toți românii, nu chiar toți, dar aproape toți românii, spuneau în esență că vor să plece dracului din țară. Era acest năduf de care vorbeam, să nu se mai uite în urmă. (...) În acest timp, ucrainenii spuneau toți că vor să se întoarcă la ei acasă, deși acel acasă, uneori, nu mai există că a fost șters de pe hartă de către Putin. Și, evident, n-ai cum să nu fii foarte trist când vezi așa ceva. Chiar este foarte trist, devii melancolic. Ai tineri români extraordinari care vor să plece naibii din țară să nu se mai uite înapoi și niște ucraineni care visează la țara lor și vor să se întoarcă. Pentru mine e o lecție și tare mi-aș dori ca acei studenți români care au venit anul trecut la școala de vară să fi înțeles ceva din lecția morală a ucrainenilor”, a declarat fostul ministru al Culturii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    N-ați prea fost prin Vest, nu?
    News-flash: e plin fix de tinerii ucraineni...
    Ăia care se presupune că ar trebui să-și apere țara, spre deosebire de români!
    • Like 2
  • D check icon
    Frumos ar fi fost ca dl. Paleologu să ne ofere și câteva motive pentru care tinerii ar rămâne.

    De ce ar rămâne cineva care a tras să termine o facultate pe bune, ca să aștepte pe la uși care se deschid doar la membrii de partid? Ca să se aplece pe la ghișeele între care sunt plimbați birocratic?

    Nu știu despre ucrainieni însă știu despre români că se chinuie destul de tare să trăiască cu demnitate. Ce o mai fi și aia?
    • Like 1


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult