Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum se raportează tinerii ucraineni și tinerii români la țările lor. Theodor Paleologu, despre „vreau să plec naibii din România” versus „vreau să mă întorc acasă”, deși acasă nu mai există

aeroport - turism

Foto: Profimedia Images

Răspunsul la criza demografică prin care trece România nu stă numai în încurajarea natalității, ci și în încurajarea tinerilor să rămână în țară. Este opinia lui Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, eseist și profesor, fondatorul Fundației Paleologu, care oferă cursuri pentru tineri. Recent, el a fost invitat în emisiunea „În fața ta”, unde a vorbit despre dorința multor tineri de a pleca definitiv din țară. „Eu înțeleg foarte bine că vrei să pleci ca să faci ceva care se poate face mai bine în altă parte. E firesc să vrei să câștigi mai mult, să te împlinești profesional. Am studenți, cursanți la Casa Paleologu, care vor să studieze în altă parte. Îi încurajez, sigur că da, să se ducă la Paris să se ducă la Heidelberg, să se ducă la Berlin, că pot studia mult mai bine anumite discipline care îi interesează. Problema e că foarte mulți tineri pleacă din România cu năduf, cu dorința de a nu se mai uita în urmă și asta vine parțial și de la părinți. Pentru că părinții transmit o frustrare și o furie față de societatea românească pe care pot s-o înțeleg, dar este toxică. iar tinerii să înțeleagă că asta nu e furia lor. E furia părinților”, crede Theodor Paleologu.

În timpul unui curs organizat de fundația sa a avut ocazia să vadă cât de e de diferită raportarea tinerilor ucraineni și a tinerilor români față de țara lor. „Îi întrebam ce vor să facă și pe unii, și pe alții. Aproape toți românii, nu chiar toți, dar aproape toți românii, spuneau în esență că vor să plece dracului din țară. Era acest năduf de care vorbeam, să nu se mai uite în urmă. (...) În acest timp, ucrainenii spuneau toți că vor să se întoarcă la ei acasă, deși acel acasă, uneori, nu mai există că a fost șters de pe hartă de către Putin. Și, evident, n-ai cum să nu fii foarte trist când vezi așa ceva. Chiar este foarte trist, devii melancolic. Ai tineri români extraordinari care vor să plece naibii din țară să nu se mai uite înapoi și niște ucraineni care visează la țara lor și vor să se întoarcă. Pentru mine e o lecție și tare mi-aș dori ca acei studenți români care au venit anul trecut la școala de vară să fi înțeles ceva din lecția morală a ucrainenilor”, a declarat fostul ministru al Culturii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    N-ați prea fost prin Vest, nu?
    News-flash: e plin fix de tinerii ucraineni...
    Ăia care se presupune că ar trebui să-și apere țara, spre deosebire de români!
    • Like 2
  • D check icon
    Frumos ar fi fost ca dl. Paleologu să ne ofere și câteva motive pentru care tinerii ar rămâne.

    De ce ar rămâne cineva care a tras să termine o facultate pe bune, ca să aștepte pe la uși care se deschid doar la membrii de partid? Ca să se aplece pe la ghișeele între care sunt plimbați birocratic?

    Nu știu despre ucrainieni însă știu despre români că se chinuie destul de tare să trăiască cu demnitate. Ce o mai fi și aia?
    • Like 1


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult