Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Pe câmpul de luptă două tancuri se luptă.
Încărcător:
- Proiectil perforant încărcat!
Trăgător:
- Țintă în vizor! Confirm distanța la 1180 de metri. Calculație pentru corecție efectuată.
Comandant:
- Foc la ordinul meu! Mecanice, menține poziția!
Mecanic:
- Poziția menținută. Suspensia rezistă, dar să terminăm rapid, suntem expuși.
Comandat:
- Eu ies până afară să mă ușurez, la aer liber. Am puțină treabă.
Dus a fost.
Pasajul de mai sus este o parodie. Dar ea reflectă modul în care un politician, fost soldat, a ales să își lase telespectatorii în urmă și să se ducă la căldurică, fix, în timpul luptei.
Soldații adevărați nu luptă în războaie cu gloanțe oarbe, pe fronturi aranjate.
Cum oare și-a pierdut Ciucă curajul într-un timp atât de scurt, ca dintr-un soldat în teatre de operațiuni, mă rog, patrulare, oricum zonă de conflict, să nu aibă curajul să vină într-o dezbatere în fața "ostașilor" pe care vrea să-i reprezinte?
Făcând o paralelă cu termenii militari, generalul Ciucă și-a lăsat unii camarazii în spate, românii care voiau să-l vadă în dialog cu contracandidații, și s-a dus să-i salveze doar pe camarazii prieteni. Probabil așa i-a poruncit generalul faraon. Ordinul e ordin, nu se discută.
Tancul abandonat e în câmp, niciun semnal radio. Comandantul e la cazarmă, servește ciolanul, apoi un binemeritat somn după o asemenea bătălie năpraznică, mai exact, o fugă sănătoasă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Manevra nu știu dacă a fost ordonată de faraon sau a fost agreată cu (in?)amicul covrigar.
Măcar acum știu sigur cu cine nu o să votez: niciunul din cuplul CiCi.