Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Curajul de a te ridica și merge înainte

În lume, o persoană din două dezvoltă în timpul vieții o afecțiune care îi afectează articulațiile. În multe cazuri, cartilajul articular al unei încheieturi se distruge treptat, iar degradarea acestuia are efecte directe asupra calității vieții pacientului. Apar dureri insuportabile și bolnavul nu mai poate face activități considerate banale până atunci, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta.

„Teoretic, la operațiile de implantare de proteză de genunchi, de șold, sau de umăr, practic noi asta facem: curățam tot ce este stricat și înlocuim cu un alt material, care este titan, aliajul de titan sau ceramică. Le înlocuim efectiv. Să facă același lucru ce făcea cartilajul normal și sănătos al pacientului înainte de a fi bolnav”, explică Prof. Dr. în Ortopedie și Traumatologie Radu Prejbeanu, director medical al spitalului Première din Timișoara.

În clipul video postat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei private de sănătate Regina Maria, puteți descoperi câteva povești ale pacienților care au suferit de afecțiuni degenerative, iar prin înlocuirea efectivă a articulațiilor uzate și nefuncționale și-au recăpătat plăcerea de a trăi și de a face mișcare.

„La început, simțeam așa, o durere laterală la genunchi și când am fost prima dată la medic, m-a întrebat dacă am pățit ceva, dacă am căzut sau am avut un accident. Îmi era foarte teamă că nu o să pot să mai conduc niciodată”, povestește Octavia Curescu, o pacientă care, la câteva săptămâni după operație, a putut să-și reia activitatea preferată- mersul pe bicicletă- practicat zilnic înainte ca boala să-i afecteze grav genunchii.

„Durerea de genunchi... a fost ceva groaznic, eram la un pas de disperare, am crezut ca intru în depresie. Erau niște dureri mari și mi se deformaseră și picioarele. Avem paranteze. Nu puteam să merg, nu puteam să fac nimic fără cârje (...) După câteva ore de la operație, dânsul (n.r. prof. dr. Radu Prejbeanu) a venit la mine în salon. Mi-a zis: Doamna Curescu, trebuie sa va ridicați. Nu-mi venea sa cred... cum să mă ridic?”, își aduce aminte Octavia Curăscu. 

Mariana Busuioc, o altă pacientă care a trecut prin aceste traume, spune că durerile au adus-o la medic. „Am început de câțiva ani să am probleme cu genunchiul și anul trecut nu am mai putut, de o jumătate de an nu mai puteam să dorm noaptea (...) Când m-a văzut domnul profesor, îmi zice: aveți doua variante. Ori o viață pasivă, cu bastonul, să stați în parc pe bancă și să vă odihniți mult, ori o intervenție chirurgicală. Zic: Domnule profesor. Eu nu pot sa fiu așa, eu trebuie să fiu activă. Nu-i stilul meu, nu pot. Și zice bun, atunci trebuie operație. Luați-vă o săptămână să vă gândiți. Și am răspuns: nu, acum vă spun rezultatul! Mă operez, nu mai stau! (...) 

„Trebuie să ai curaj, fără curaj nu ai cum să trăiești. Și te gândești că trebuie să faci ceva ce îți schimbă viața în bine. Și să fii omul care ai fost înainte, nu în proporție de 100%, dar măcar 80, 90%”, spune Mariana Busuioc.

„Cred că în cariera mea, mă apropii de 15 mii de intervenții chirurgicale. Întotdeauna, ceea ce îmi rămâne în memorie sunt cazurile care, pe lângă frumusețea- pentru noi e frumusețea cazului chirurgical- are și povestea din spatele lor (...)”, dezvăluie prof. dr. în Ortopedie și Traumatologie Radu Prejbeanu, director medical al spitalului Première din Timișoara.

„Cunoașterea etapelor de către pacient, faptul că trebuie să vină să primească o anestezie, că are o operație în care se înlocuiesc unele piese cu altele, că după operație știe că va avea niște dureri care vor fi calmate de medicația pe care o va primi, ca va putea să meargă după operație imediat, ca va fi învățat să facă recuperare, gimnastică medicală, va fi învățat să meargă cu cârje sau cu cadru, că se va reintegra în familie, la 2 săptămâni sau 6 săptămâni, în funcție de boala pe care o tratează, că va conduce mașina, că va merge cu bicicleta, că va putea juca tenis, toate aceste lucruri, dacă și pacientul le știe înainte de operație, va veni cu inima deschisă”, spune prof. dr. Radu Prejbeanu.

„Noi, la Ortopedie, suntem ca o echipa de rugby, în care, practic, fiecare contează (...) Întotdeauna, satisfacția lucrului bine făcut și satisfacția pacientului pe care-l vezi umblând, fără suferință, fără durere și despre care știi că nu a putut sa facă anumite lucruri înainte de operația pe care ai realizat-o, toate te fac să mergi înainte și să îți dorești să faci acest lucru. Și noi asta ne dorim, aici, la spitalul Première, să facem”, spune prof. dr. în Ortopedie și Traumatologie Radu Prejbeanu, directorul medical al spitalului Première din Timișoara.

Ce sunt operațiile de implantare de proteză de genunchi, șold, sau umăr, cum se realizează acestea și cât de repede se recuperează pacienții, puteți descoperi în clipul video postat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei private de sănătate Regina Maria. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult