În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, l-am avut invitat pe Fady Chreih, CEO al rețelei de sănătate Regina Maria. Un dialog despre sistemul medical din România, investiții, responsabilitate socială și cum arată viitorul serviciilor de sănătate într-o lume a schimbărilor rapide.

„Doamnă doctor, dați-ne măcar unul dintre copii acasă”. Aceste opt cuvinte i-au rămas Danei Zaciu în minte după întâlnirea cu un cuplu ai cărui gemeni, prematuri, se aflau internați în secția pe care o conduce: Terapie Intensivă Neonatală. Fetița mergea mai bine, dar băiatul nu putea fi desprins de la ventilator. Nu respira singur și evolua către o afectare gravă a plămânului: bronhodisplazie pulmonară. Pentru el, resursele medicale se epuizaseră. „Și atunci am decis că vreau să fac tot ce îmi stă în putere ca să îi dau pe amândoi părinților”, spune medicul care a reușit, în premieră pentru România, să administreze celule stem acelui nou-născut. Tratamentul s-a dovedit a fi un succes, iar băiețelul a plecat acasă împreună cu sora lui. Se întâmpla în 2020 și, de atunci, terapia cu celule stem aduce speranță prematurilor și copiilor cu probleme de sănătate, fiind folosită în cazuri precum bronhodisplazia pulmonară ori în suferințe neurologice.

Screening-ul se adresează unei persoane potențial sănătoase, nu unui pacient cu simptome. Este o metodă aplicabilă pe scară largă, care oferă rezultate consistente la indivizi diferiți. Prin aplicarea sa extinsă, screening-ul ar trebui să genereze economii de resurse publice, costurile tratării unui pacient simptomatic fiind mult mai mari. Principalul motiv umanitar este depistarea precoce a bolii în faza asimptomatică, când potențialul de vindecare este maxim. De altfel, "depistarea precoce" este termenul românesc pentru screening, explică dr. Dana Nedelcu.

Cu o istorie de peste 115 ani în domeniul medical și o prezență în expansiune la nivel internațional, Mehiläinen Group achiziționează 100% din acțiunile REGINA MARIA și MediGroup de la fondul de investiții Mid Europa.

Vorbim deseori despre problemele de mediu, însă mulți oameni nu conștientizează încă pe deplin impactul profund pe care destabilizarea sistemelor naturale îl are asupra sănătății oamenilor. Schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și epuizarea resurselor au consecințe grave atât asupra stării fizice și psihice, cât și asupra sistemelor sociale. Gestionarea acestei noi provocări face obiectul unui nou domeniu transdiciplinar numit „sănătate planetară”.

Cancer. Un diagnostic pe care, în ultima perioadă, îl primesc anual aproximativ 100.000 de români. Un cuvânt care suspendă clipa și blochează realitatea imediată. Pot trece câteva secunde, minute sau chiar zile până să te ancorezi din nou și să înțelegi că ai o singură opțiune: să lupți. Cu atât mai mult cu cât știința și priceperea doctorilor sunt acum potențate de cuceririle tehnologiei medicale.

Până în 2050, unul din doi adulți va fi afectat de miopie ca urmare a schimbării stilului de viață: prea puțin timp petrecut în aer liber și o expunere prea îndelungată la ecrane. O estimare ale cărei semne le putem vedea deja. E suficient să ne uităm într-o clasă de elevi, unde numărul copiilor care poartă ochelari este net superior celui de acum 20-30 de ani. Foto: Kostiantyn Zapylaiev / Alamy / Alamy / Profimedia

Dincolo de culoare, formă și brand, ochelarii de soare reprezintă, în primul rând, o modalitate de a ne proteja împotriva razelor ultraviolete, care sunt dăunătoare și care, în timp, pot duce la afecțiuni grave ale ochilor. Dr. Ioana Ruxandra Rusu, medic primar oftalmolog în cadrul rețelei Regina Maria, a vorbit într-un interviu pentru Republica despre principalele criterii pe care ar trebui să le luăm în considerare atunci când ne alegem o pereche de ochelari de soare, despre mijloace de prevenție și tehnici care să combată efectele expunerii îndelungate la ecrane, dar și despre cele mai inovative metode de tratament ale unor afecțiuni grave, cum sunt cataracta sau glaucomul.

Nu toate femeile visează de când sunt mici să devină mame. Ceea ce nu înseamnă că nu își doresc un copil sau că nu s-au gândit la asta. Dar aleg pur și simplu să amâne momentul. Pentru că vor să se mai bucure de libertate, de predictibilitatea unei zile sau de călătorii. Sau pentru că nu au găsit partenerul potrivit ori, dacă l-au găsit, vor să-și petreacă cât mai mult timp împreună înainte ca viața să li se schimbe complet. Pentru că văd în jurul lor femei care devin mame tot mai târziu sau pur și simplu pentru că nu se simt pregătite. Și cred că timpul mai are răbdare. Până într-o zi, când corpul dă semne că ar vrea să le contrazică și perspectiva se schimbă.

„Am știut că merit să mă bucur de viață, să mă bucur de căsnicie. Luptați cu voi înșivă, cu mintea voastră și nu vă lăsați copleșiți de rezultatele negative, sperați și rugați-vă!” Este mesajul adresat femeilor care se luptă cu infertilitatea de către Oana Gherghin, o tânără care, după aproape șase ani de proceduri și tratamente, a aflat că i se va îndeplini cel mai mare vis, acela de a deveni mamă.