Astăzi, profesoara din Zărnești, cu păr lung și creț, spune că se bucură de fiecare nouă dimineață cu soare deși poate părea „ușor ciudat”.

Abia întoarsă din luna de miere, Iulia Busuioc și-a descoperit un nodul la sân și de atunci „a început tot dansul”, povestește. Și asta pentru că „a fost un adevărat dans cu acest diagnostic”. Cel de cancer la sân. Avea 30 de ani, lucra în presă și muncea foarte mult.

„A fost cumva un pact pe care eu am zis că l-am făcut cu viața, cu destinul, în care eu am zis că cedez o parte din mine numai ca să mai primesc zile, ca să fiu aici pentru copilul meu. Pentru că ăsta a fost principalul motor care m-a ținut. M-am gândit: avea patru ani băiețelul meu și mă chinuisem încă patru ani înainte ca să îl fac și ăsta era singurul gând; că sigur nu o să îl las fără mamă. Copilul meu trebuie să aibă o mamă”, își începe povestea Cătălina Dinu, o tânără care a câștigat lupta cu o boală gravă.

„Când mă gândesc la lucrurile peste care am trecut... mă simt mult mai puternică acum”, spune cu voce tremurândă Ana Maria, o pacientă de a fi operată cu ajutorul chirurgiei robotice, considerat cel mai modern tratament oferit în prezent în întreaga lume pentru numeroase afecțiuni medicale.

Când Bogdan Comănescu s-a dus la un consult la medic la cinci dimineața, panicat, nu știa că dacă ar fi întârziat chiar și câteva ore, i-ar fi putut fi fatal.

„Îl consider un obstacol, o luptă, poate chiar un antrenament pentru ceea ce va urma, pentru că se pare că viața este o luptă”, spune Maria.

„Dintre participanții la studiu care au înregistrat creșteri ale nivelului de anticorpi între ultimele determinări (la 3, respectiv 6 luni), jumătate (18 persoane) au raportat trecerea printr-o situație cu risc (contact cu caz COVID-19, călătorie etc.) sau prezența simptomatologiei ușoare”.

Într-un articol intitulat „Opțiunea mea medicală”, publicat în New York Times, actrița americană Angelina Jolie își surprindea fanii dezvăluind că a suferit o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea ambilor sâni.

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

În lume, o persoană din două dezvoltă în timpul vieții o afecțiune care îi afectează articulațiile. În multe cazuri, cartilajul articular al unei încheieturi se distruge treptat, iar degradarea acestuia are efecte directe asupra calității vieții pacientului. Apar dureri insuportabile și bolnavul ajunge în incapacitatea de a se mișca sau se deplasează numai ajutat.