Foto: Inquam Photos /George Călin
Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține.
Se întâmplă deja!
Și nu am avut încă moțiunea...
E ușor să dai foc unei țări, să anulezi tot ce s-a făcut până acum. Fără să ai soluții, fără să vrei să participi la stingerea incendiului. Din păcate, focul deja arde tot mai puternic. Cu fiecare clipă care trece în van, revenirea la situația inițială și reluarea eforturilor de corectare a finanțelor publice devine imposibilă.
România are astăzi o datorie publică externă de vreo 90 de miliarde de euro și una privată cam tot de atât. Vreo 200 de miliarde de euro, doar cea externă, în valută. Datorie, nu vorbim și de investiții străine. Pentru datoria asta există rate în valută, multe cu dobândă variabilă. Ratele astea sunt în costurile și prețurile multor lucruri care se produc pe aici astăzi.
Deprecierea leului (cursul de joi a ajuns la 5,14 lei/euro) scumpește enorm costul acestei datorii externe. Care se adaugă costului prin dobânzi care crește și el zilele acestea. Adică, în final, prețurilor celor produse pe aici.
Cât de inconștient și de iresponsabil să fii să faci ceea ce faci și apoi să ai tupeul să afirmi că această criză nu afectează pe nimeni?
Ne merităm soarta... Pe care am abandonat-o mult prea ușor în mâna unor aventurieri, a unor amatori, a unor rău intenționați. Puși pe rele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp




Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ori scandalul a pornit de la cei obișnuiți cu vechea rânduială. Adică basculanta descărcată la poarta primarului, a șefului de Consiliu județean, precum și a cumetrilor, rubedeniilor și "pretinilor"..
Fără controale UE, că "nu suntem colonie".
Banii aceia de la buget, pe care știm cum să-i mânărim noi între noi.
Miile de proiecte din Anghel Saligny cărora Bolojan le-a pus stop (deocamdată..)
Ce mai contează că suma de la buget se învârte la doar vreo 50 de miliarde de lei (tot mai slabi), pe când PNRR-ul e de vreo două ori mai mare ? La un curs super-optimist de 5 lei per euro
N-au făcut peste noapte PSD-iștii Dacopatie cronică sau Patriotism cartonat (plus vuvuzele).
Și nici cei de la AUR n-au de gând să învețe cum se accesează granturile UE.
E doar un teatru de mahala, un "Vasilache și Mărioara" de bâlci, care merge cu un grătar de mici și câteva navete de bere. Ăștia suntem.
Apropo, pentru cineva cu gusturi mai rafinate, semnalez că astăzi 1 Mai, rulează seara de la orele 22, pe Viasat Kino o splendoare de film :
"What Dreams May Come" (1998)
..un film minunat, făcut cu minte(multă..) și suflet(din plin..), pentru sufletul cinefilului dar și pentru mintea sa..
Dincolo de magia filmului incluzând aici prestația lui Robin Williams și a Julietei sale din poveste(minunata Annabella Sciorra), mi-au rămas câteva replici (cheie, din punctul meu de vedere) :
1º-Corpul e o iluzie, doar gândul e real
2º-În vis timpul nu contează
3º-A muri nu înseamnă a dispărea (ci, zic eu, a trece poate într-o stare de visare perpetuă și sper asta din tot sufletul..)
4º-Raiul, ca și Iadul, sunt în mintea noastră..etc
Frunzărind puțin prin neuroștiințe, pot să spun că numărul 1º are solide baze științifice.
Adică realitatea(de fapt iluzia ei..) e regizată de creier în baza semnalelor electrice recepționate de cortex de la organele de simț.
Receptori care codifică semnalul primit de organul de simț și îl trimit mai departe din neuron în neouron, prin sinapse, până la creier, unde este decodificat. Ceva similar codec-urilor din digital.
Sinapsele se comportă ca niște condensatori care se încarcă până la un anumit potențial de acțiune.
Cele electrochimice se descarcă mai apoi prin canale ionice deschise de ionii de Na+, revenind la potențialul de repaos (aprox.-70 mv). Sinapsele electrice sunt mai simple, dar și mai rapide.
La fel ca-n vise, creierașul nostru toarnă non-stop filme(prea puține de Oscar, din păcate..)
Și nu suntem, la capitolul ăsta, mai grozavi decât colegii de regn.
La fel, nici creierașul celei mai banale gâște, nu primește direct imagini, sunete, mirosuri..etc Cortexul ei vizual, alimentat cu semnalele electrice ce vin de la ochi, decodifică informația și o dă mai departe rețelelor neuronale care se pun pe treabă și livrează gâștei imaginea boabelor pe care tocmai i le-am aruncat..
Putem spune că e vorba de o proiecție a Realității pe scoarța cerebrală.
Ține de codificarea și decodificarea semnalului primit prin organele de simț.
Iar organele de simț pot percepe doar o felie din informația din jurul nostru, pe care o putem numi Realitatea Obiectivă, independentă de noi. Așa suntem proiectați. De ce așa și nu altfel ? Iată o temă pentru niște SF-uri de calitate..
Om fi noi buricul Pământului, dar nebănuite sunt căile Domnului.
Orice defecțiune apărută pe traseul de transmitere a semnalului electric, ca să nu mai vorbim de alterarea capacității de codifcare/decodificare, deformează dramatic Realitatea proiectată pe scoarța cerebrală.
Cum e Realitatea "văzută" de o albină ? Dar cea a cârtiței, a peștilor abisali sau a râmelor și viermilor ?
Toate sunt proiecții ale aceleiași Realități Obiective, câteva dintr-o infinitate de posibilități.
Asta avem înscris în ADN, cu asta defilăm.
Har Domnului că ne-a hărăzit o lume colorată, parfumată, cu gusturi fel de fel.
Că ne-a făcut capabili să facem muzică, să avem parte adică de o Realitate minunată.
Da, natura aia de care ne cam batem joc..
Revenind, creierul creează o realitate pe baza informațiilor senzoriale primite non-stop, așa cum creează un vis pe baza experiențelor memorate. Avantajul viselor e că timpul nu e relevant.
(2º). Buclucașul timp, inamicul nostru numărul unu, cel care ne-ncurcă-n înțelegera universului, nu valorează-n vis nici cât o ceapă degerată..
Iar 1º și 2º ne dau speranțe pentru 3º și 4º.. Dă Doamne.
Ce realitate-am percepe oare dac-am avea al 6-lea simț sau al 7-lea ?
Dar dac-am putea apela la un "regizor" care să ne producă "filmul" nu în trei dimensiuni, ci în 4, 5 sau 6 ? Ce va fi în viitor ?
Neuroștiințele sunt acum la modă. Până și Academia Română a înființat un centru național de studiu pentru cercetarea creierului(dă-i românului mintea de pe urmă..).
În concluzie, un film de revăzut cu sufletul și, mai ales, cu mintea..
Vizionare plăcută.
Și ca să răspund la una din întrebările puse recent de CTP, având în vedere cele de mai sus, cred că există o Realitate Obiectivă, independentă de noi (și toți ceilalții..)
Iar noi defilăm cu o proiecție a acesteia, o umbră pe peretele peșterii acelea din vechime..
Sigur, e ușor să torni gaz pe foc, să induci panică în mulțime, să pui umărul la deprecierea leului și pe urmă să te umpli de uimire că leul se depreciază.
Ăsta, da, exemplu de demagogie!