Cursul de schimb astăzi, în multe țări cu probleme (inclusiv România), nu este un preț de piață. Liber. Doar câteva au flotare liberă după ce am renunțat la aur ca etalon monetar. Pentru multe țări, cursul de schimb rămâne administrat de banca centrală prin diferite forme de regimuri valutare (bandă de variație, ancoră monetară, consiliu monetar etc.). Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Perioada de stabilitate a leului în raport cu euro este surprinzătoare atât pe plan intern cât și pe plan extern. „Mai putem ține cursul stabil multă vreme?”, a fost întrebat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Foto - Inquam Photos

De ani buni, s-au tot adunat dovezi - si încă dintre cele mai semnificative - ce pun în valoare piața noastră valutară ca stâlp de stabilitate al economiei românești. Și ca probă certă a sănătății leului.

Educația financiară este un capitol la care românii stau extrem de prost. Lipsa timp de decenii a acestei materii din curricula învățământului românesc produce consecințe severe în rândul populației adulte din România. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

„Nu ar trebui să ne facem griji în România că se va deprecia moneda națională mai mult de 1-2% pe parcursul anului. Și cred că va fi moneda cea mai stabilă din regiune în 2022 și a fost deja mai mulți ani consecutiv în spate cea mai stabilă din regiune”, a declarat analistul economic.

Dacă vom vedea criza politică adâncindu-se, estimarea noastră de curs ar putea fi revizuită, niveluri în regiunea 5 - 5,05 devenind posibile chiar în sau înainte de luna octombrie. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Momentele de „schimbare a vitezei”, printr-o analogie cu mașinile cu transmisie manuală, sunt momente de ajustări, trepidații, incertitudini. Am avut parte în ultimele luni de un astfel de episod, prin recuplarea unor capacități ale economiei la o funcționare înaltă (dar nu normală, perturbările logistice și de altă natură continuând), și e posibil să mai avem cel puțin o altă rundă anul acesta. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Băncile s-au ales de acum cu o datorie mare. Aceea față de clienți - trebuie să fie flexibile și să găsească soluții în ajutorul clienților. Mai ales că, după reducerea de la 2,5% la 2% a dobânzii de referință, BNR poate interveni în continuare, oricând, cu pași mărunți, dacă situația o va cere. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

În România, valoarea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor, valoarea deficitului comercial înregistrat în 2019 a atins valoarea de 17,68 miliarde de euro. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

„Adâncirea deficitului comercial la peste 17 miliarde de euro pe parcursul anului trecut reprezintă principala cauza fundamentală pentru deprecierea monedei naționale”. Foto Guliver/Getty Images