Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum a împărțit Nole lumea de-o parte și de alta a „fileului”

Novak Djokovic - Foto: Getty

Foto: Getty Images

Saga participării lui Novak Djokovic la Australian Open luna aceasta nu a fost niciodată despre vaccin, deși aceasta a fost fațada sub care a fost subînțeleasă și de o parte, și de cealaltă a baricadei. Am putea spune, ca rabinul din poveste, că și o parte, și cealaltă au dreptate – este foarte adevărat și general valabil pentru toată lumea că regulile trebuie respectate de către toți, dar este la fel de adevărat că  „viața este complexă și are multe aspecte”, cum ar spune Nae Caranfil, iar regulile fără nicio excepție sunt posibile doar într-o utopie totalitară.

Ceea ce trebuie să se înțeleagă de către cei din ambele părți ale „fileului” este că excepțiile trebuie să fie prevăzute de lege și să fie de strictă interpretare, cum frumos au postulat pretorii romani (a nu se confunda cu pretorienii!)

În tot acest context, faptul că disputa între numărul 1 ATP și guvernul australian cu privire la viza de intrare și participarea la Australian Open a ajuns în fața unui judecător nu este de mirare, ci este parcursul firesc care dă măsura faptului că Australia este încă stat de drept. Arbitrar și de mirare ar fi fost dacă jucătorul sârb ar fi fost întors direct de la frontieră și îmbarcat într-o aeronavă fără nicio explicație, doar pentru că polițistul (nu aș zice vameșul, că are conotații prea păcătos – spirituale în imaginarul național) nu a primit dovada vaccinării.

O primă concluzie pe care ar trebui să o tragem din toată această tărășenie este că judecata „la cald”, doar pe baza informațiilor prezentate în mass-media, trebuie evitată cu orice preț, deoarece informațiile sunt inevitabil parțiale (dacă nu și partizane), hrănindu-ne doar narativul pe care deja îl avem și îl susținem. Astfel, nu mai are loc o judecată, ci o prejudecată, o confirmare a ceea ce credeam dintru început, fără probe.

O a doua concluzie și cea mai importantă ar fi aceea că judecata se face în sala de judecată și nu la televizor/ pe internet/ social media. Pentru că este vorba despre viața/ cariera unui om, pentru că trebuie să-i fie respectate drepturile, pentru că numai așa încrederea în actul de justiție se menține/ sporește. Altfel, ce diferență ar fi între articolele de demascare din Scânteia urmate de condamnări ale tribunalelor poporului din perioada anilor 50 și talk-show-urile/ breaking news-urile de astăzi, dacă hotărârile judecătorești s-ar pleca acestor presiuni publice. Este valabil nu numai în materie de vize, dar și penal sau în orice materie de drept public, care ar trebui să protejeze cetățeanul de ingerința statului.

În mitologia greacă, Procust era un tâlhar care prindea călătorii și-i lega de patul lui, urmând a-i ajusta în funcție de lungimea acestuia – dacă erau mai lungi îi tăia, dacă erau mai scurți trăgea de ei pentru a-i alungi. În ambele cazuri îi mutila, rare fiind cazurile când călătorii măsurau fix cât patul său. Este o alegorie a faptului că trebuie să măsurăm cu măsuri diferite în funcție de oameni, prezumția fiind că aceștia sunt diferiți, fizic, dar mai ales psihologic și intelectual. Și legea trebuie să cuprindă această diferență, altfel este nedreaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu. Legea este o chiestie clară.
    • Like 0
  • Sfârșitul articolului mă nedumirește. Cum poate o lege să facă excepții ținând cont de probleme psihologice și mai ales intelectual. Au permisiunea să încalce legea cei proști sau cei deștepți. Cei cu probleme psihologice pot face excepție de la lege. Care sunt acestea? Din totdeauna legile au aplicat „Patul lui Procust” Acestea sunt legile, Reglementări în cadrul societății și nu al indivizilor. Am putea fi obligați prin lege să acceptăm toate inepțiile, în acest caz, al antivacciniștilor? Mai ales dacă ținem sema de probleme intelectuale.
    • Like 4
    • @ Ion Podocea
      Perfect de acord. Nu există nici legea Djokovic, nici legea Biden sau Ionescu sau Popescu (există doar legea Putin, dar asta e altceva). E ca linia continua, ai trecut dincolo ai gresit.
      Dacă până ieri se putea aplica prezumția de nevinovăție, astăzi lucrurile stau altfel. Document fals, încălcarea normelor sanitare, astea deja nu mai sunt fantezii ale mass media sau de pe rețelele sociale.
      Hai să așteptăm verdictul, oricum o parte a fileului va fi nemulțumită.
      • Like 0
    • @ Ion Podocea
      Fara a incerca sa justific pozitia autorului. cred ca Alexandru a incercat sa ilustreze aici diferenta dintre egalitatea si echitatea legii. Adica, folosind exemplul lui Dan de mai sus, incalcarea liniei continue este sanctionata, dar nu e acelasi lucru (din punct de vedere juridic) sa o incalci intentionat (ca nu-ti pasa de consecinte), sau ca o incalci pentru ca nu stii ca e acolo (pentru ca marcajul s-a sters sau te-au orbit niste faruri de pe celalalt sens), sau ca o incalci pentru ca eviti o persoana care sare brusc pe carosabil.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult