Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dacă afacerea merge bine, antreprenorul beneficiază de profit prin dividende, dacă merge prost, atunci „să vină statul să mă salveze”. Suntem prea săraci să subvenționăm agricultura pe datorie. Ce spun cifrele și care e soluția

Tractor - protest

Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Am intervenit recent la un post de televiziune pentru a discuta despre protestele fermierilor și transportatorilor rutieri, dacă acestea sunt justificate și care sunt efectele. Așa cum am mai explicat, analizând obiectiv cifrele afacerilor din aceste sectoare la nivel national, revendicările solicitate nu sunt reprezentative la nivelul întregului sector și nici corecte / sustenabile. Sunt conștient că opinia este nepopulară, dar îmi asum, pentru că am argumente obiective.

În acest articol analizez problemele fermierilor (CAEN 0111): principala problemă este cauzată de scăderea prețului la cereale, care vine pe fondul unui an agricol mai slab și costuri cu input-uri ridicate la momentul însămânțării (îngrășăminte etc.). Deci, noi avem recolta mică și scumpă, dar cerealele din Ucraina (ieftine și mai puțin calitative) invadează România.

Pe acest fond, mulți fermieri înregistrează profituri în scădere (sau chiar pierderi) și vor ca statul să le plătească subvenții … dar, haideți să vedem cine strigă și cum arată situația financiară a fermierilor din România:

- 9 din 10 fermieri au obținut profit în fiecare an din perioada 2018-2022, marja netă de profit fiind între 15%-20% (de 2-3 ori mai bine decât media națională)

- Profitul net consolidat a crescut de la 2,5 mld (2018) până la 5,9 mld (2022), deci cu 133%, în timp ce veniturile au crescut cu 63% (de la 20 mld în 2018 până la 33,5 mld în 2022)

-Practic, profitul a crescut de două ori mai repede decât veniturile (133% vs 63%), de 4 ori mai mare și mai rapid decât media la nivel national

-Aproape 60% din aceste profituri au fost plătite către dividende, 8 din 10 fermieri au făcut acest lucru între 2018-2022

-Gradul mediu de îndatorare la nivel sectorial este de 56% (mic), în condițiile în care doar 28% dintre fermieri au o îndatorare peste 80%

-Deci, 7 din 10 sunt OK, au un grad de îndatorare mic care le permite supraviețuirea în această perioadă grea.

-Problema este că au profit prea mic (sau pierderi) pe care nu și le asumă (deși mulți au speculat și au ținut de stocuri în speranța că prețul cerealelor o să continue să crească la nesfârșit). Au jucat o carte greșită, acum să vină statul să acopere pierderile?

Unde este problema pe fond pe care o văd eu, dacă se acordă toate aceste revendicări: se perpetuează o mentalitate greșită a fermierului antreprenor, lipsa de asumare a responsabilității și dezvoltării sustenabile pe termen lung. Dacă afacerea merge bine, antreprenorul beneficiază de profit prin dividende, dacă merge prost, atunci să vină statul să mă salveze (la costul social al văduvirii bugetului public pentru investii). Ne îndatorăm ca să aruncăm cu subvenții, la dobânzi în creștere și costuri sociale (vedeți majorarea taxelor pentru toți ceilalți, investiții publice reduse). Suntem prea săraci (noi, ca națiune) să continuăm să subvenționam la nesfârșit, pe datorie, la dobânzi mari … trebuie să stimulăm și responsabilizăm antreprenorul.

Care este soluția? Stimulare investiții și condiționare subvenții în responsabilitate comună cu fermierul. De 30 de ani plătim subvenții de la bugetul public în anii cu secetă și am rămas fără investiții, doar 10% din suprafață arabilă este irigată. Aruncăm cu bani încontinuu pentru subvenționare (tratam efectul), dar nu rezolvăm cauza prin stimularea investițiilor, condiționarea subvențiilor în funcție de un procent din capitalurile proprii ale fermierului (ex: la 2 lei profit reinvestit iți dă și statul 1 leu subvenție) sau suprafață arabilă (așa îi stimulăm și pe fermieri să se asocieze, să gestioneze împreună suprafețe mai extinse, cu profit și productivitate în creștere). Și în țările dezvoltate se plătesc subvenții, o să spuneți ... dar acolo suprafața irigată depășește 70%-80% din suprafața totală, și mai puțin de 10% gestionează suprafețe sub 5ha (la noi peste 90% din exploatații sunt în această situație, avem fragmentare foarte mare).

Sigur, sunt și fermieri cu suprafețe mici, cu profit scăzut și îndatorare ridicată (probabil aceștia sunt cei care protestează). Trecând peste acest episod cu cerealele din Ucraina, micii fermieri (și sunt majoritatea), au altă problema pe fond demonstrata de zeci de ani: sunt extrem de profitabili dacă au șansa unui an agricol bun (situație în care scot profitul prin dividende), nu doresc să depună efortul să se asocieze (pentru creșterea profitului și a productivității inclusiv în anii cu recoltă mai slabă), să dezvolte capacități comune de stocare. Peste 90% dintre fermieri lucrează la nivel de butic, când afacerea se face la nivel de supermarket. De ce rămân în zona de confort? Pentru că le convine: în anii buni scot profitul, în anii cu rezultate proaste vine statul să rezolve problema. Sigur, și statul trebuie să creeze infrastructura (irigații, transport feroviar și noduri pentru depozitare etc.), dar de unde bani dacă aruncă subvenții încontinuu într-un sac cu gaură? Tratăm efectul, nu cauza!

Încă o dată, nu vreau să “lovesc” în nimeni, încerc să fiu prietenul tuturor, nu dușmanul cuiva. Cred în acest adevăr, cifrele sunt clare. Trebuie să vorbim sincer și cu responsabilitate despre soluții viabile, sănătoase, capitalism modern și modul cum punem banii în mișcare sustenabil pe termen lung, în toate sectoarele: agricultură, transporturi, construcții, energie, fotbal, distribuție, retail, etc. Unii mă acuză că îmi dau cu părerea despre orice sector și că nu mă pricep. Poate ar trebui să îmi cer scuze pentru competență, onestitate și accesul la date, dar adevărul trebuie spus. Pur și simplu analizez situațiile financiare ale tuturor companiilor dintr-un anumit sector și observ diferențiat situația celor mici, medii sau mari (cifrele pe medie nu sunt relevante mereu). Dacă aveți orice altă opinie, este binevenită, dar vă rog, cu argumente obiective. Lășați conspirațiile cu străinii care ne cumpără pământurile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nicu check icon
    Domnule Guda , dacă dl. Cezar Gheorghe ar fi publicat articolul al cărui link îl atașez , ați fi avut o bună ocazie de a nu vă da cu presupusul într-un domeniu pe care nu îl cunoașteți.
    https://republica.ro/de-ce-a-explodat-mamaliga
    • Like 0
  • Denis check icon
    "De 30 de ani plătim subvenții de la bugetul public în anii cu secetă și am rămas fără investiții, doar 10% din suprafață arabilă este irigată. Aruncăm cu bani încontinuu pentru subvenționare (tratam efectul)" - De exemplu, anul trecut s-au primit despagubiri de 335 lei/ha( asta daca aveai 100% calamitate, daca aveai mai putin primeai mai putin ) la cultura de porumb in urma secetei din 2022. Asta in conditiile in care pretul de cost pt infiintarea unui ha de porumb a fost de minim 4000 de lei in anul respectiv. Sunt curios domnule Guda daca imi puteti da un singur exemplu de situatie in care statul a aruncat cu bani pt despagubirea fermierilor afectati de seceta in ultimii 30 de ani.
    • Like 0
  • Nicu check icon
    - 9 din 10 fermieri au obținut profit în fiecare an din perioada 2018-2022, marja netă de profit fiind între 15%-20% (de 2-3 ori mai bine decât media națională)
    În iulie 2020 , căutând un utilaj am colindat județele Vrancea , Buzău , Galați , Brăila, Tulcea și Constanța.
    Ce am văzut acolo m-a îngrozit :- grâul avea 15 - 20 cm și oamenii au semănat direct în el floare sau porumb . Și acestea erau praf din cauza secetei. Valabil și pentru restul Moldovei.
    În Brăila , unde se mai iriga ceva , porumbul era submediocru .
    Practic , în 2020 , pe 40% din suprafața agricola a țării fermierii nu au recoltat mai nimic.
    Totuși dl. Guda ne spune că au avut profit.
    Tot așa cum guvernele noastre ne explică de ani de zile cât de bine ne merge și noi nu vrem să înțelegem.
    Iată că banii din subvenția pentru partide ajung acolo unde trebuie și își fac treaba!
    • Like 2
  • Evident că protestele fermierilor români sunt justificate, la fel de justificate ca protestele similare din Polonia și Germania, de exemplu. Suntem prea săraci ca să punem interesele Ucrainei și ale landgrabberilor americani din Ucraina mai presus de interesele Statului român și ale fermierilor români de a avea o agricultură cum trebuie. E clar care e cauza problemelor, nu trebuie să se ascundă nineni după tufiș: Ucraina și cerealele ei! Până la apariția acestei probleme, fermierii români nu au avut probleme! Soluția înseamnă rezolvarea tranșantă și dură a problemei, cu tăierea răului de la rădăcină, respectiv sistarea totală a cerealelor din Ucraina, inclusiv a tranzitului lor prin România în camioane sigilate! Chiar azi am citit pe Facebook că Rareș Bogdan a scris că tirurile sigilate sunt golite parțial pe dedesubt, sigiliile rămânând intacte, iar cerealele ucrilor ajung pe piața neagră de la noi la prețuri de dumping, de ruinare a fermierilor români!
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Situatia multianuala este destul de clara dar cand vorbim de cea de anul trecut am ceva semne de intrebare legate de faptul ca desi recolta este slaba, pretul este mic. Acest lucru inseamna ca cerealele importante din Ucraina denatureaza piata mai ales prin faptul ca nu indeplinesc standardul calitativ al UE. Aceasta situatie este exclusiv datorata deciziilor la nivel UE si a statului roman ceea ce constituie o baza destul de solida pentru a cere despagubiri.
    Apoi daca vorbim de micii intreprinzatori, care conform articolului nu sunt viabili pe piata, acestia nu au alta optiune decat sa vanda afacerea unei firme mai mari , lucru care se intampla si in alte domenii. Intreprinzatorii locali nu mai au nicio sansa mai ales daca ne gandim ce se intampla cu taxare PFA si micro, si atunci ajung sa se angajeze la firme mari, de multe ori straine, de la care statul roman nu mai vede taxe in veci. Practic in loc sa stimuleze anteprenorii si afacerile locale, statul constrange cetatenii sa devin angajatii firmelor si sclavii sai fiscali dupa care se plange ca firmele straine nu platesc taxe, ca in filmele cu prosti.
    • Like 1
  • Domnule draga, oare ajunge textul acesta la cine trebuie? Nu cred. In Romania, desi sunt atatea capete luminate, lumina lor nu ajunge la cei cu capete incetzosate sau de-a dreptul intunecate. Asta e strigator la ceruri!!!! Televiziunile ar putea pune in evidenta informatia intr-un mod mult mai explicit, chiar in telejurnale, la toate orele de audienta, pentru o informare buna, dar economistii competenti pot face si scrisori catre ministerele sau agentiile competente. Cumva, parca am fi in povestea cu drobul de sare. Johannis doarme in ghete. El ar putea aparea cu solutii si toti ochii ar fi atintiti asupra lui. E pus la pastrare, informatia RELEVANTA e pusa la pastrare si pierdem vremea protestand. E, oare, tara surzilor si a orbilor? Cine face acest joc murdar al batjocurei perpetue?!!!!
    • Like 0
  • Nu ați acoperit anul 2023 in care s-a simțit efectul cerealelor din Ucraina..
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Pentru lipsa irigațiilor adresați-vă în primul rând UE, cea care a respins investițiile din PNRR.
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Iar dati vina pe UE?! Cum sa credem asemenea gogorita? Nu se poate sa nu fie solutii pentru irigatii !!!! Pe cine vreti sa imbroboditi?!!!
      • Like 3
    • @ Adriana Negruti
      Mihai check icon
      Proiectele legate de irigatii propuse in PNRR nu au fost acceptate de catre Comisia Europeana pentru ca nu se demonstra ca mediul nu este afectat de aceste lucrari. In schimb proiectele de irigatii ale altor tari au fost acceptate pentru ca nu aveau aceasta lacuna.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Nu cred ca este asa. Ce dovezi aveti? Oricine poate veni cu orice text in aceasta epoca de denigrare cu orice pret a UE.
      • Like 2
    • @ Adriana Negruti
      Mihai check icon
      https://economedia.ro/de-ce-au-fost-scoase-investitiile-in-irigatii-din-pnrr-ul-romaniei.html
      • Like 1
    • @ Mihai
      OK, Deci aveti argumente legat de respingerea de catre UE a sectiunii pentru irigatii din PNRR, dar felul in care ati prezentat sugera ca erau ei capete patrate, nu ai nostri, care au balmajit-o !!! In primul rand nu s-au priceput sa arate ca e VITAL sa se faca irigatii!!! S-au facut de ras aratand ca nimeni nu a remediat inapoierea sistemelor de irigatii lasate in paragina si au prezentat o solutie precara si neviabila. Nenorocirea e ca mafiotii din Romania acopera vinovatii, tergiverseaza actiuni absolut vitale si gasesc vinovat tot UE ca lucrurile nu merg cum trebuie!!!!!
      • Like 4
    • @ Adriana Negruti
      RazvanP check icon
      Înțeleg că vă închinați la Sfanta Ursula dar informațiile sunt publice și de notorietate. Ministerul agriculturii a propus pentru PNRR refacerea sistemelor de irigații și o rețea de depozitare a legumelor și fructelor. UE a respins programul și a trecut în program stații de încărcare a EV-urilor și strategii de implementare a diversității.
      Restul, după cum se spune, e can-can!
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Nu ma inchin la nicio Ursula. Sunt convinsa ca nu a fost prezentata corect situatia si de-asta nu s-a obtinut aprobarea!!!Dumneavoastra, probabil, ati vrea sa revenim la vasalitatea fata de Rusia, daca ponegriti UE, cand stiti ce incompetenti amestecati cu rauvoitori agenti pro-rusi avem, care merg la Bruxelles, doar sa-i sfideze pe functionarii de-acolo!!!
      • Like 6
    • @ Adriana Negruti
      RazvanP check icon
      Jeez, cam cât mai durează idioțenia asta "dacă nu pupi în fund Bruxelles-ul sigur ești cu rușii!"??
      Nu este altceva decât trademark-ul unei gândiri (extrem de) limitate!
      • Like 2
    • @ RazvanP
      corne check icon
      af, jeez, nu mai suport, leantzo, atata orbire!
      - amice, jeez, cat mai dureaza idiotenia asta ca daca, jeez!, esti rational, gogule, o pupi in cur pa ursula?
      1. UE nu e obligata sa plateasca, jeez! orice tampenie romaneasca; am incasat peste 30 de miliarde, jeez, bani moca, jeez, pana acum, din cei mult mai multi, jeez! care ni s au oferit, dar nu ne a dus capul sa facem proiecte bune. pentru ca romanii au avut sisteme de irigatii, dar au facut din ele araci da fasole, jeez, iar acum, istetila, ne-a loat europa da fata mare si botoxata, da cam proasta, si tre sa sara cu banu sa ne intretine, ca mama ne a zis sa nu facem si noi ceva, ca ne stricam manichiura?
      2. nu a existat vreo intelegere de genul "daca accepti, romanieo, sa intri in gasca noastra, cu sleahta ta de ganditori de sufragerie, iti dam bani cu bascula si-ti periem vanitatea daco-romana", a existat o uniune de tari normale la cap - pe de o parte, si o adunatura de rebeli rupti in cur, proaspat iesiti dintr-o iepoca di aur in care au refuzat , demni, sa-l pupe in borta pe ceausescu timp de decenii- de partea cealalta, si care s au apucat sa knockaneasca in usa primilor in vreme ce treceau cu ea pe langa noi, ca poate or face rost da neste maruntis pantru un pachet da tigari si o caseta cu necolae guta, salamul.
      2. matale nu ii fi pro-rus, omaiga, dar gogoman esti din capat in capat. si inca in forma continuata. ti-au alunecat literele din treidmarc, grigore, si duci la modificari notabile in zestrea popolara orala : "hotul striga "hotu'!", iar prostul striga "prostu'!", omaiga"

      giiiiiiz!
      • Like 4
    • @ corne
      RazvanP check icon
      Inteligent...asimptomatic!
      • Like 1
    • @ Mihai
      Nicu check icon
      Proiectul propus de noi prevedea construirea de centrale fotovoltaice care să alimenteze cu energie sistemele de irigații clasice . Astfel a considerat ministerul agriculturii că sectorul trece pe verde și poate accesa fonduri din PNRR .
      Comisia a explicat că problema o constituie consumul mare de apă .
      Pot să confirm din proprie experienta că 80% din apa care se pompează într-un canal de irigații se pierde prin infiltrare până să ajungă la tamburul sau pivotul pe care trebuie să-l alimenteze.
      Problema este deci una tehnica și nu politică.
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Dorin check icon
      UE???Dar de Imbecilul de Daea nu spui nimic??? Un păcălici CAP,ist semianalfabet care a fost ațâța ani ministru??? UE îți dă,dar un baza unor proiecte iar dacii liberi din minister sunt o
      prea Proști să le facă.De,la Statul Român , Leafa merge timpul trece,. Terminați de a da vina pe UE pentru orice nu pe prostia grasă a bugetarilor români.
      • Like 3
    • @ corne
      Mihai check icon
      Nu stiu ce calcule ai facut de ti-au dat 30 de miliarde de euro primite de la bugetul UE. Din 2007 pana in prezent s-au primit in jur de 90 de miliarde de euro pentru proiecte si s=au platit la bugetul UE in jur de 30. Deci sumele platite de la bugetul UE pentru proiecte europene se ridica in jur a 60 de miliarde de euro. Asta inseamna cam 3,5 miliarde de euro pe an in proiecte aprobate de comisia europeana, adica ceea ce au considerat ei conform cu obiectivele UE.
      • Like 1


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult