Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dacă chiar vreți să fiți eco de Crăciun, nu cumpărați brazi de plastic!

Decembrie nu este doar luna sărbătorilor de iarnă, ci și luna poluării.

Studiile arată că, la nivel global, amprenta noastră de carbon în această perioadă este cu 6% mai mare decât în restul anului. Asta pentru că tindem să cumpărăm mult mai multe lucruri, indiferent că vorbim de cadouri sau de mâncare, pentru că generăm mai multe deșeuri și călătorim mai mult.

Dar, cu siguranță, cea mai vizibilă parte a impactului nostru asupra mediului o reprezintă brazii de Crăciun, care, după mulți ani de creștere (câți exact depinde de proveniența copacului), ajung să ne decoreze casele pentru câteva săptămâni, ca apoi să sfârșească aruncați, de cele mai multe ori în gropile de gunoi din jurul așezămintelor noastre.

În acest articol încerc să prezint câteva opțiuni pentru bradul de Crăciun, ordonate după impactul asupra mediului, ca apoi fiecare să își aleagă opțiunea care i se potrivește.

1. Fără brad

Se estimează că anual se produc și se taie de la 33 până la 36 de milioane de brazi de Crăciun în SUA și 50-60 de miloane în Europa. Chiar dacă vorbim în general de pepiniere de brazi crescuți special pentru sărbători, ne putem da seama de cât de mare este impactul și ne putem pune întrebarea dacă este nevoie de aceste tăieri anuale.

Dacă chiar vrem să ne asigurăm că impactul nostru este minim, cea mai bună variantă este să renunțăm la acest obicei. Deși în mentalitatea colectivă bradul este perceput ca o tradiție creștină, profund legată de cultura noastră, după o minimă documentare putem afla că nu este vorba de așa ceva. Această tradiție a existat și în perioada precreștină, atât la egipteni, cât și la chinezi sau la evrei, dar și în mai multe culturi păgâne din Europa. O bună vreme, Biserica chiar s-a împotrivit răspândirii acestui fenomen și abia în secolul al XVI-lea o parte din Biserică a început să accepte tradiția. Ca referință, primul brad împodobit de Crăciun a apărut în anul 1510 în orașul Riga, iar prima mențiune scrisă a pomului de Crăciun datează din Germania anului 1536.

Dacă putem renunța la acest obicei, cu siguranță cea mai bună opțiune pentru natură este să sărbătorim fără brad.

2. Fii creativ. Creează-ți propriul brad de Crăciun

Aici posibilitățile sunt nelimitate, singurele limitări fiind legate de imaginația și creativitatea fiecăruia. Dacă facem o căutare găsi brazi desenați, făcuți din materiale reciclate, cărți, crengi, sticlă șamd. Istoric, primele versiuni ale acestei tradiții nu erau bazate doar pe un copac viu, ci și pe niște construcții piramidale din lemn, așa că dacă ne întreabă bunicii ce facem, putem să ne referim la această tradiție.

În plus, crearea unui brad alternativ poate să fie la fel de distractivă ca decorarea celui tradițional.

3. Cumpără, plantează sau închiriază un brad viu

Dacă trăiești la casă și ai o grădină, poți planta un brad sau un molid în curte, care poate să fie decorat împreună cu familia în fiecare an. În acest fel, nu numai că nu ai un impact negativ, dar mai și contribui la înverzirea mediului din jurul nostru.

Dacă nu ai curte, poți să cumperi sau să închiriezi un brad pe durata sărbătorilor, respectând câteva reguli însă.

Când este posibil, bradul trebuie pus într-o cameră neîncălzită, iar, când nu, trebuie așezat în cea mai răcoroasă cameră, cât mai departe de sursa de încălzire. Bradul trebuie udat zilnic, pentru creșterea șanselor de supraviețuire. E recomandat să nu țineți bradul mai mult de două săptămâni în casă.

În cazul în care alegeți să cumpărați copacul an de an, puteți organiza evenimente de replantare odată cu venirea primăverii, cu prietenii care au ales la fel.

Dacă nu vreți bătaie de cap cu toate aceste reguli, puteți opta pentru un brad în ghiveci, dintre speciile care rezistă mult mai bine la condițiile din interior, cum ar fi pinul de Norfolk, care poate să vă înverzescă interiorul casei pe toată perioada anului.

4. Copacul tradițional

Dacă simțiți că nu puteți nicicum să renunțați la bradul tradițional, tăiat, este important să fiți atenți măcar la câteva detalii.

În acest moment, pe piața din România aveți de ales din mai multe oferte, unele mai bune, altele mai nocive.

Cea mai bună variantă este să încercați să găsiți o pepinieră responsabilă, cât mai aproape de voi. Aceste pepiniere pot crea locuri de muncă în comunitățile din apropierea pădurilor, contribuind la reducerea presiunii pe pădure și pot genera venituri relevante. În țările mai dezvoltate aceste cifre pot fi impresionante. În SUA, de exemplu, cultivatorii de brazi creează 100.000 de locuri de muncă și o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari.

O astfel de plantație lucrează cu perioade de recoltă de 8-10 ani, în acest timp creând un habitat bun pentru diverse specii. Însă o plantație prost gestionată poate genera un impact negativ, o reducere a habitatului și o degradare a solului.

Dacă vă interesează mediul, e bine să vă informați și să alegeți din culturi gestionate responsabil, cu un impact social bun, cu folosirea redusă sau deloc a pesticidelor sau ierbicidelor, cu politici responsabile față de mediu. De exemplu, în România, astfel de pepiniere pot fi create sub liniile de înaltă tensiune, având în vedere că în aceste zone dimensiunea copacilor este limitată prin legislație.

A doua opțiune este să alegeți un brad de import. Evident, bradul trebuie să vină, atât ca în cazul anterior, de pe plantații responsabile, însă, din păcate, la impactul inițial se adaugă și impactul de transport. În România, majoritatea importurilor vin din Polonia și Danemarca, iar când ne alegem astfel de brazi nu trebuie să uităm că, odată cu distanța de unde este adus bradul, crește și impactul nostru asupra mediului.

Mai există brazi scoși la vânzare de autorități, care nu provin de pe pepiniere, ci din pădure, dar, în locul acestora, recomand opțiunile enunțate anterior.

Din păcate, în România există și o a patra categorie de brazi, cea provenită din tăieri ilegale. Deși accesul lor pe piață este din ce în ce mai restrâns, fenomenul încă există. Și aici sunt mai multe feluri de tăieri. Prima variantă este cea a tăierii de pe sol. În acest caz vorbim de arbori mai tineri, de aprox 10 ani. Cea mai nocivă variantă însă este cea prin care se taie vârful unor copaci mari, sănătoși - sperăm că această variantă să dispară cât mai devreme.

Când cumpărăm un copac, trebuie să fiți atenți să aibă acte de proveniență și nu vă sfiiți să întrebați vânzătorii de unde vine bradul, cum a fost crescut și dacă s-au folosit sau nu pesticide. Totodată, dacă prețul găsit este cu mult sub cel al pieței ar trebui să fim foarte atenți la ce cumpărăm, pentru că există riscul ca brazii să provină din exploatări ilegale.

Pentru orice variantă am opta, este important ca, odată ce se termină sărbătorile, să nu aruncăm brazii la gunoi, pentru că în acest fel generăm și mai multe deșeuri. Ca alternativă brazii pot fi donațioamenilor care au nevoie de lemne de foc, sau folosiți ca îngrășământ natural. Iată 10 idei în acest sens.

5. Bradul artificial

Deși este considerată de mulți o alternativă bună la bradul clasic, din păcate această variantă se dovedește a fi cea mai poluantă, de cele mai multe ori. Asta pentru că cei mai mulți sunt realizați din din PVC, care nu poate fi reciclat, se degradează foarte greu și are un impact de poluare mare în procesul de producție. Dincolo de poluare, aceste produse, de cele mai multe ori, prezintă un pericol și pentru sănătatea noastră, conținând elemente cancerigene.

Undeva la 85% din copacii de plastic provin din China, așa că impactul transportului este mare. De altfel, studiile ne arată că un copac tăiat are cu 60% mai puțin impact asupra climei decât un brad artificial refolosit 6 ani la rând.

Dacă tot vrem artificial trebuie să ne asigurăm că nu este vorba de PVC sau și mai bine să alegem primul punct și să ne fabricăm bradul noi din carton sau din materiale reciclabile.

Opțiunile sunt multe, cum sunt și gusturile noastre. Însă, fiind vorba de Crăciun, să nu uităm să ne gândim nu numai la ce vrem noi, la ce ne place nouă, ci și la cei din jur. Pornind de aici, fiecare om poate găsi varianta cea mai bună pentru mediu, pentru semeni și pentru viitorul nostru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Îl... somez pe Magor Csibi să prezinte calculele din studiile pseudo... citate în capitolul 5 al articolului său despre bradul de Crăciun, preluat pe Facebook sub semnătura republica.ro . În șase ani de REFOLOSIRE a brazilor de plastic și deci de netăiere a brazilor naturali se pot înfiripa bazele unei noi tinere păduri de dimensiuni impresionante. Cât vor fi plătit negustorii de brazi asasinați celor de la republica.ro ca să publice o asemenea... mizerabilă reclamă cu mască?! Notă: Brazii naturali din Danemarca ajung la noi mergând pe... picioarele proprii?! În cazul lor „impactul transportului (NU) este mare”?! Asta este o încercare de manipulare fățișă a opțiunilor cumpărătorilor. Titlul articolului dezvăluie faptul că articolul face parte din categoria celor care au concluzia fixată de la start, din temă! Oricât de drept vrei să rămâi în judecată nu poți alunga amintirea lui Verestoy Attila numit si "Drujba lui Dumnezeu"
    • Like 2
  • De acord ca PVC-ul este dificil de reciclat, deci brazii din PVC nu sunt cea mai buna alternativa. De cativa ani au aparut pe piata romaneasca si brazi din PE (polietilena) care este un material plastic desi mai rezistent dacat PVC-ul, mai usor de reciclat.

    Site-ul asta explica mai multe despre materialul PE https://www.plasticfilmrecycling.org/recycling-commercial-film/businesses-collecting-post-commercial-film/plastic-film-education-post-commercial-film-collection/what-is-recyclable/

    Brazi artificiali din PE pot fi gasiti pe www.brazicraciun.net
    • Like 1
  • Prin lume se vehiculeaza termenul *carbon footprint* inteles ca pret platit de mediul inconjurator pentru fiecare fiinta umana (sau alta fiinta vie) in viata de pe planeta. Ca specie, avem obiceiuri care ne imping spre extinctie cu fiecare zi care trece. De fapt, ea bate la usa omenirii inconstiente si nepasatoare. Categoric a renunta la brad este cea mai buna alegere. Asta macar acum cand ne paste un sfarsit de loc usor la termenul numai de Dumnezeu stiut prin intermediul ecosistemelor qvasi distruse din lacomie, nepasare, inconstienta ori prostie. A folosi brad natural versus brad artificial, eu as folosi unul in ghiveci care se poate replanta, asta daca ne ingrijoreaza viitorul copiilor nostri.
    • Like 1
  • Nu pot sa cred ca comentez la un articol si la niste comentarii de acum 3 ani!! Articolul asta e culmea reciclarii. Cata amprenta de carbon o fi economisit Republica resapand articolul asta?
    • Like 1
  • Horror. Nu imi vine să cred, atâta lume cu brazi de plastic ...unii de 15-20 de ani...același acelasi brad din plastic ...in fiecare iarnă același...bah unii si-l cumpără si la mîna a 2-a......bah chiloții macar sunt la prima mînă???...e ca și când te-ai încălța cu aceeasi pantofi 15-20 de ani ...sau ai purta aceleasi haine...cum puteți fraților???...hai că e din plastic ...dar vă mai și lăudați că e același .... si unii ii si mai tineți vreo 2 luni prin case...eu cred că asta nu are treabă cu salvarea pădurilor ...ci pur și simplu cu calicia românului ...românul în calicia lui vrea să fie in trend ...bah cand văd cum de fiecare sarbatoare - craciun sau paște - românul rupe supermarketurile cu cărucioare de mîncare si in acelasi timp nu găseste niste bani să isi cumpere un brad adevărat ...fie el si in ghiveci ...peste 60 de comentarii din care afli că plasticul e la putere.
    • Like 0
  • am brad artificial, cumparat acum cativa ani, la mana a2a (cineva se muta). A fost folosit si il vom mai folosi pt cateva luni pe an (da, noi suntem aia de il impodobim cum da frigul si pana la Paste). Poate cand vor intra copiii la facultate situatia se va schimba :)
    • Like 3
  • Nici macar nu m-am obosit sa ascult sau sa citesc articolul. E un pseudoarticol. De ce spun asta? Pentru ca nu e altceva decat o publicitate mascata pentru cultivatorii de brazi. Cum sa fie mai "eco" sa tai un brad care ajunge la acele dimensiuni in 10 ani in loc sa folosesti un brad artificial 10 ani(sau mai mult)? Mi-a placut mult comentariul lui Marius Constantin.
    In plus,marea majoritate a celor care folosesc brad artificial(ca si mine) nu o fac din convingeri ecologiste. O fac pentru ca este mult mai comod si totodata mai avantajos dpdv economic.
    Un mic exercitiu de "imagine" pt ecologisti: pt cultivarea brazilor se folosesc diferite produse chimice;pt taierea lor se folosesc fierastraie mecanice care functioneaza cu motorina/benzina;pentru transport se folosesc vehicule care functioneaza cu motorina/benzinz. Toate aceste scule si vehicule nu prea cred ca sunt naturale sau ca procesul de producere a lor nu polueaza. Sunt de acord ca trebuie sa avem grija de planeta aceasta dar haideti sa nu fim ipocriti.
    • Like 3
    • @ Iustin Grama
      Consumi cateva tone de benzina sau motorina ca sa tai 10 brazi inalti de 1,5 m si grosi de vreo 5 cm. Fara niste fierastraie monstroase nu faci fata. Si ca sa-i transporti de la ce-a mai propiata pepiniera trebuia sa consumi enorm. Cam cat o consuma un camion cu 1000 de brazi pentru cei 2-300 de km pe care ii face de la pepiniera pana la supermarket? In schimb vaporul care iti aduce brazii artificiali din China nu polueaza mai deloc. E drept ca un singur vapor polueaza cu sulf cam cat toate masinile diesel din Romania, pentru ca foloseste motorina de tip bunker, dar astea sunt amanunte si fleacuri. E clar ca ai aer mai curat si e mai bine daca tii in curte un depozit de peturi decat daca cultivi o mie de brazi din care tai si replantezi in fiecare an cate o suta. Plasticul improspateaza aerul mai ceva ca un brad artificial, mai ales cand ii dai foc.
      • Like 2
  • alt articol cretin. brazii comercializati sunt de cultura ,din pepiniere. sunt crescuti special pt a fi taiati si nu provin din paduri.
    • Like 3
  • check icon
    :))))))))
    Ideea că nu mai îmbraci, nu mai haleşti, nu mai foloseşti decât produse care nu implică entităţi vii este o imbecilitate, evidentă imediat ce începi s-o analizezi.
    Extragerea şi prelucrarea care duce la produsele artificiale distrug mediul şi implicit viaţa muuult mai tare decât tăierea unui animal ori a unui pom.
    Vrei să fii eco, nu fii risipitor, că orişicum, de la tastatura de pe care scrii, până la curectul pe care-l consumi, tot ce te ţine în viaţă killăreşte entităţi vii şi distruge ecosisteme.
    Vrei ca pentru ca tine să nu mai sufere nimic viu?!
    :)))))))))) Există o singură cale- Sinuciderea.

    • Like 3
  • HoHoHo...am citit cu atentie articolul, am citit si majoritatea comentariilor. Desi articolul este mai amplu, comentatorii au reusit sa extraga o singura idee (principala): brad "adevarat" versus brad artificial.
    Precizez ca familia noastra foloseste brad din plastic (a fost o varianta mai scumpa, dar nu este reciclabil 100%) din 2006. Deci anul acesta "implineste" 11 ani in sarcina de a ne aduce bucurie in perioada sarbatorilor de iarna. O sa revin la tema asta.
    Societatea noastra (societatea romaneasca) nu este pregatita, nu este suficient de civilizata, nu este indeajuns de deschisa si prea putin avansata pentru a lua in considerare celelalte variante (fara brad, brad din cutii de aluminiu, brad din cutii de hartie sau carton etc). Raspunsurile autorului, desi coerente, arata aceeasi carenta: trimiterea catre un studiu al unei institutii din Canada. Poate este corect ce conchide acel studiu, dar imi vine foarte greu sa cred ca nu este vorba si de apararea unui gruo de oameni de afaceri care traiesc din vanzarea brazilor "adevarati".
    Deranjant, pentru mine cel putin, este si folosirea sintagmei "the most definitive study". Serios? Traim intr-o perioada in care evoluam zilnic, aflam lucruri noi zilnic, sunt rezolvate probleme zilnic... este cel putin arogant, ca sa nu spun mincinos, sa declari un studiu "the most definitive".
    Revenind la bradul nostru de plastic, pentru noi (familia noastra) nu este un simbol al datinilor crestine sau al celor pagane... a devenit doar un loc in care stim ca in ziua de 25 decembrie (data impusa si niciodata dovedita stiintific) vom primi cadouri. Desi copiii sunt suficient de mari pentru a folosi wikipedia, inca vor sa creada in povestea mosului care stie exact ce vrea fiecare copil de pe planeta, cu conditia sa le spuna mai intai parintilor / parintelui :-)
    Vom pastra acest brad si-l vom folosi ca pe o umbrela pentru cadouri pana cand toti (in familia noastra) vom fi suficient de maturi si intelepti pentru a intelege ca bucuria de a primi un cadou si de a fi recunoscator poate exista si in lipsa unui brad de plastic sau "adevarat'.
    Sarbatori fericite.
    • Like 7


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon