Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dacă s-ar întâlni un proaspăt absolvent al clasei a XII-a cu un tânăr care se înscrie acum la liceu, ce credeți că i-ar spune? Pregătirea examenului de Bacalaureat începe cu înscrierea la liceu

Elevi liceu

 Foto: Getty Images

O generație tocmai a încheiat liceul, o altă generație se pregătește pentru acest moment al vieții ei. Punctul lor comun este examenul de Bacalaureat. Pentru primii este un hop pe care l-au trecut, majoritatea, iar pentru ceilalți un eveniment la un orizont încă îndepărtat. Dacă s-ar întâlni un proaspăt absolvent al clasei a XII-a cu un tânăr care se înscrie acum la liceu, ce credeți că i-ar spune? Oare ce ar vrea să știe viitorul licean? Credeți că ar vorbi despre statistici și interpretarea lor, așa cum ne place nouă, oamenilor mari, să vorbim? Cel mai probabil i-ar povesti despre experiența pe care a avut-o el/ea, cât de mult timp a petrecut învățând, câte emoții a avut, cine l-a susținut și cine i-a îngreunat viața în această perioadă. Ce credeți că ar întreba viitorul licean? Cum să fac să fie bine (i.e. să iau Bac-ul/ să am succes)?

Ca oameni mari, adică adulții din viața acestor tineri, e necesar să ținem cont de ambele perspective, și de realitățile statistice, și de experiența lor umană și facem tot ce putem pentru succesul lor, pentru că acesta este rolul nostru de părinți și de profesori.

Statisticile disponibile ne arată o sesiune 2021 ce se înscrie în tendințele ultimei perioade în ceea ce privește rata de promovare, numărul notelor de 10, numărul și rezultatul contestațiilor depuse. Acest fapt înseamnă că generația 2021 a avut succes, cel puțin din punctul de vedere al cifrelor. 

În ceea ce privește experiența trăită, rezultatele sunt mult mai eterogene. Dar dincolo de generalitatea statistică, examenul de Bacalaureat este și va rămâne unul dintre cele mai importante momente din viața unui om și, desigur, din viața unei școli. Mai mult decât atât, este obiectivul final, oficial și concret, al parcursului liceal al elevilor, pe care fiecare dintre ei îl trăiește ca experiență în funcție de trăsăturile de personalitate și de pregătirea de care a beneficiat. Desigur acest examen nu este singurul obiectiv pentru îndeplinirea căruia învață un licean, însă importanța sa justifică o atenție mare pentru a ne asigura că rezultatele vor fi cât de bune se poate.

Discutând despre succesul la Bacalaureat, fapt valabil de altfel pentru orice examen important, nu putem vorbi despre o rețetă a succesului, însă orice școală responsabilă știe că este necesar să avem în vedere câteva elemente ce nu ar trebui să lipsească din experiența niciunui elev:

1. Orientarea vocațională realizată în timpul ciclului inferior al nivelului liceal (clasele a IX-a și a X-a) este esențială pentru a alege un parcurs profesional potrivit, iar examenul de Bacalaureat, în forma sa actuală, este un sprijin pentru elevi în pregătirea pentru drumul universitar. Probele de profil obligatorii și la alegere constituie inclusiv o etapă de validare a cunoștințelor și competențelor din domeniul pentru care se pregătește un elev. Ca atare, alegerea profilului (ce are loc la înscrierea la liceu) și, mai apoi, validarea alegerii și orientarea către un domeniu ce aparține acestui profil este prima etapă a unei pregătiri responsabile pentru examenul de Bacalaureat.

2. Pregătirea sistematică, cel puțin pe întreaga durată a ciclului superior al liceului (clasele a XI-a și a XII-a). Pregătirea pentru examenul de Bacalaureat nu trebuie să aibă loc doar în clasa a XII-a, altfel riscăm ca elevii să ajungă până la examen la o stare de stres și de epuizare care să fie contraproductivă. Antrenamentul constant, 2 - 4 h pe săptămână, începând din clasa a XI-a, va asigura timpul necesar acoperirii întregii programe, familiarizării cu specificul subiectelor și, nu în ultimul rând, prilejul pentru o reevaluare a opțiunilor profesionale și o eventuală ajutare, dacă este cazul.

3. Susținere emoțională. De-a lungul vieții trecem cu toții prin momente în care ne punem întrebări în ceea ce privește capacitățile noastre, în care stima de sine este mai scăzută sau în care simțim pur și simplu că nu putem face față tuturor cerințelor. Acestea sunt momentele în care este necesară încurajarea sau doar acceptarea situației ca fiind doar un moment al unui drum mai lung din partea unui mentor, a unui părinte sau a unui consilier școlar. Acest aspect este la fel de important ca antrenamentul susținut, fiindcă în lipsa unui cerc de sprijin îndoiala de sine poate fi la fel de gravă ca lipsa cunoștințelor

Cele trei puncte de mai sus ne arată că rezultatele la examenul de Bacalaureat reflectă, de fapt, mult mai multe elemente decât cunoștințele specifice și competențele unui elev. Mă refer aici la rezistența la stres, capacitatea de autogestionare a emoțiilor, susținerea emoțională pe care simte fiecare candidat că a primit-o de la familie și profesori și, nu în ultimul rând, starea de bine, fizic și emoțional, din zilele examenelor. Tocmai din acest motiv, pregătirea pentru acest examen începe, de fapt, cu înscrierea la liceu, cu alegerea profilului și a specializării, cu construirea relațiilor de susținere între elevi, între elevi și profesori și între întreaga familie și școală. Experiența mea didactică și managerială arată că succesul este posibil în acest mod, cu contribuția tuturor părților implicate, fără ca rigorile examenului să ajungă să fie o experiență pe care să vrem să o uităm cât mai repede.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marius check icon
    Procentula stam bine. Faptic, stacheta este din ce in ce mai jos. In curand n-o sa mai fie nevoie s-o sari sau s-o treci pe dedesubt. O sa pasesti pur si simplu peste ea.

    Ma uite ce mare realizare la capacitate sa stii ce este un numar divizibil cu 10 si sa-l alegi dintre 4 variante (3 necastigatoare). Sau sa identifici o fractie subunitara. Sau sa stii volumul cubului si operatii cu radicali. Voi chiar vorbiti serios? Incet, incet ne indreptam catre o societate de analfabeti functionali si descurcareti cu bani!

    Succesuri! (cum ar spune un clasic cu balalaureatul luat "magna cum laudae" sau... magnum (inghetata!)
    • Like 1
    • @
      Marius check icon
      Mr. Oh.

      Sper ca nu ti-a scapat ironia din postarea mea..... Am spus eu altceva?
      In viitor la bacalaureat vor fi intrebati cat faca 1 + 1..... si facem pariu ca majoritatea nu vor stii?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult