Evaluarea începe cu mult înainte ca profesorul să deschidă catalogul. Începe atunci când își dă seama că elevul încă nu stăpânește fracțiile, când observă că, de data asta, chiar a înțeles acordul dintre subiect și predicat sau când vede că un copil care, acum două luni, nu ridica niciodată mâna, începe să prindă curaj. În toate momentele acestea profesorul evaluează. Adună dovezi, înțelege unde este copilul și încearcă să afle ce îl poate ajuta să meargă mai departe.

Nu știu dacă scrisorile ajung acolo unde pleacă prea devreme oamenii pe care îi iubim. Îmi place însă să cred că da. Îmi place să cred că, dintre toate lecțiile pe care mi le-ați predat, ați lăsat una care învinge și timpul: aceea că lucrurile spuse din inimă nu se pierd niciodată. foto: Profimedia

Tata nu era mândru sau fericit că eu scriu. A privit cu scepticism pasiunea mea pentru scris.

Când mă gândesc la alegerea parcursului meu profesional, lucrurile au stat destul de diferit față de realitatea curentă, mai ales dacă iau în considerare volumul de informații disponibile tinerilor de azi. Pentru mine, psihologia nu a fost neapărat prima opțiune de facultate.

Nu există meserie perfectă și niciodată nu are relevanță să le comparăm (apropo de "unii muncesc și în weekend" sau "merg pe șantier"). Dacă îmi doream să muncesc pe șantier, nu terminam facultăți și mastere.

Am ascultat apoi explicațiile mamei, dar degeaba, nu m-au convins. E inuman să te porți așa cu copilul indiferent cât de grea ți-e viața. foto captura video

S-a dat azi proba de română. Ca de fiecare dată, discuția s-a așezat pe singura axă pe care o știm: a fost greu sau ușor? Mai dificil decât anul trecut? Copiii sunt mai buni sau mai slabi? Foto: Inquam Photos/ George Călin

Sunt mai puțin de două săptămâni până la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și, ca părinte, simți presiunea din aer. Creștem numărul orelor de meditații, calculăm note și medii, facem scenarii. Copiii învață până târziu și toți aleargă spre un finish line al cărui sens nu e întotdeauna clar pentru ei. foto: arhiva personala Adina Cuturela

La 19 ani, sunt la început de drum. Dar am convingerea că, dincolo de vârstă, educația nu înseamnă doar transmitere de informații, ci, în primul rând, capacitatea de a deschide nu doar minți, ci și suflete. Pentru că, de cele mai multe ori, copiii nu rămân doar cu ceea ce le-a spus educatorul, ci mai ales cu felul în care i-a făcut să se simtă și cu persoana care le-a oferit acea trăire. .foto Profimedia

Școala românească nu educă. Epuizează. Produce supraviețuitori. foto: captură edupedu.ro