Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

MCV și-a atins limitele și e momentul să trecem la evaluarea în cadrul Raportului privind statul de drept

Comisia Europeană, Raport de țară

Foto: Profimedia Images

Raportul MCV privind justiția în România recunoaște (pentru cei ce știu să citească mai mult decât concluziile), un fapt important – mecanismul în sine și-a atins limitele și e momentul să trecem la evaluarea în cadrul Raportului privind statul de drept (RSD - Rule of Law Report).

Explicit, zice așa: „Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a ANGAJAMENTELOR RESTANTE specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”.

În opinia mea, sunt câteva lucruri importante pe care trebuie să le reținem:

- RSD e mai complex și are mult mai mulți indicatori pe care îi urmărește, iar consecințele sunt inclusiv financiare (a se vedea cum e sancționată Ungaria). Să fiu în locul alor noștri, nu m-aș bucura așa de tare.

- Raportul MCV spune clar că mai sunt lucruri de făcut și că România și-a luat angajamentul că le va face (atât restanțele pe MCV, cât și respectarea avizelor Comisiei de la Veneția – deci să vădem cum merg dosarele privind corupția din magistratură la DNA...)

- În mod explicit ni se spune că nu, nu am îndeplinit ce aveam de îndeplinit privind Codurile penale și că acest lucru ar trebui să se întâmple până la final de 2022, că așa am promis în PNRR

- În mod explicit ni se spune că „Nu s-a găsit întotdeauna un echilibru între necesitatea de a introduce urgent angajamente prioritare și de a asigura un proces transparent și incluziv. Procesul rapid de adoptare a legii care a desființat SIIJ a generat preocupări cu privire la faptul că părțile interesate au avut puține ocazii de a formula observații referitoare la noile mecanisme, un aspect îngrijorător reiterat chiar de Comisia de la Veneția. Legile justiției au făcut, de asemenea, obiectul procedurii de urgență a Parlamentului și al unei consultări publice accelerate cu privire la versiunile finale prezentate în Parlament”. Și ni se spune că se va urmări în ce măsură se respectă cerințele de legiferare mai bună în RSD și prin PNRR. 

Și ni se spune și că „înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European”.

Dacă vom ajunge în sfârșit la ridicarea MCV, va fi, zic eu, pentru că acesta nu prea mai produce efecte. Și Comisia pare că se bazează pe faptul că, deși nu ne-am făcut treaba în cadrul său, are speranțe că poate o vom face în cadrul RSD sau că ne va interesa suficient de tare chiar să absorbim banii din PNRR. Eu am dubii că așa va fi. Dar și eu cred că MCV și-a atins limitele.

Sper doar să existe decența de a nu îi vedea pe diverși Goe jubilând ca și cum ar fi o mare victorie. Pentru că pare așa, cumva... Ca și cum în context de pandemie și război, dar și de alți copii mai obraznici, primim un premiu din categoria „Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Ultima fraza cred ca concluzioneaza foarte bine motivul pentru care au ridicat MCV-ul. Pare ca este si o fortare ca sa fim primiti in Schengen pentru ca in Romania statul de drept "functioneaza". In rest stim foarte clar nu o sa se schimbe nimic in bine in lumea "justitiei" in Romania.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro