Premierul Dacian Cioloș a explicat la emisiunea „În fața ta”, care va fi difuzată duminică la Digi24 că Legea salarizării unitare va aduce, începând cu iulie 2017, creșteri mai ales în cazul salariilor mici ale bugetarilor, iar spre finalul intervalului aplicării ei vor crește „puțin” și salariile mari, „tocmai pentru a aduce echitate”.
Șeful Guvernului a explicat că în cazul unor demnitari proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede reduceri de salarii, dând exemplu salariul premierului.
„Am văzut deja că, după ce s-a publicat proiectul de lege, se publică cât va câștiga președintele, premierul, miniștrii. (...) Nu cresc salariile, ba chiar la premier va scădea salariul față de cât este acum, tocmai pentru a le aduce în grilă. Creșterile sunt, în primul rând, la salariile mici”, a spus șeful Guvernului.
Întrebat care va fi în 2017 impactul bugetar al aplicării legii unitare a salarizării, șeful Executivului a spus că depinde de ce se va întâmpla cu majorările de salarii votate recent în Parlament.
„Depinde și de ce se va întâmpla cu acea modificare a OUG 20 votată în Parlament. Fără aceasta, pe de o parte avem ceea ce am decis prin OUG 20, care înseamnă un impact de circa 2,6 miliarde de lei și anul viitor, deci creșterile pentru sistemul de sănătate, profesori și câteva reechilibrări în administație, la care, dacă nu mă înșel, mai este vorba de încă un miliard și ceva care s-ar adăuga la cei 2,1 miliarde de lei”, a spus premierul Dacian Cioloș.
Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a fost trimis spre consultare, stabilește că președintele României va avea o indemnizație lunară de 21.540 de lei. După aplicarea noii legi a salarizării unitare, patriarhul Bisericii Ortodoxe va avea un salariu brut de 21.200 de lei, la fel ca premierul. Președintele Senatului și al Camerei Deputaților vor avea o remunerație de 21.200 lei, în timp ce senatorii și deputații vor câștiga lunar 18.000 de lei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Problema principală în sistemul bugetar este că șefii - cei care ar trebui să ceară performanță subordonaților - sunt cei mai slabi, pentru că sunt de obicei numiți, nu selectați să fie cei mai buni. Este absolut normal ca un om slab pregătit să nu îndrăznească să ceară performanța pe care el nu o are de la oamenii pe care îi comandă. Sau, și mai grav, să nici nu știe ce performanță poate să le ceară...
Asta se poate rezolva organizând concursuri pe bune, de tip bacalaureat, în săli speciale, cu examinatori care nu cunosc candidații, filmat totul și publicat.
Problema secundară este că sunt prea mulți angajați în public față totalul angajaților. Practic, în România, un om din trei lucrează pe bani publici produși de ceilalți doi din privat. Aberația asta nu cred că se mai întâlnește nicăieri!
Și asta se poate rezolva, organizând concursuri pe bune și lăsând în medie din doi oameni doar pe cel mai bun. Sau, și mai bine, organizând și aici concursuri deschise, la care să participe oricine vrea și poate.
A treia problemă este raportul salarizării public÷privat: după părerea mea, în domeniul public, salariul mediu trebuie să crească proporțional cu creșterea salariului mediu din privat. În felul ăsta, și angajații din sistemul public și-ar da interesul să meargă bine economia. Acum, îi doare fix undeva de cum merge economia, lor le vin oricum banii...
Și apropo, când vine criza și scade salariul mediu din privat, ar trebui scăzut corespunzător în jos și salariul mediu din public, altfel nu se poate spune că avem solidaritate socială, ci doar două clase de salariați cu interese diferite!