Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Dana Rogoz, copilul care la 8 ani mergea la serviciu: „Știam că am un salariu, știam ce e o diurnă, știam ce e un stat de plată, semnam cu Abramburica Dana”

Dana Rogoz

La vârsta la care alți copii încă se joacă, Dana Rogoz avea deja „serviciu”. Împlinise de curând opt ani și mergea la jobul său de la ProTV, unde avea filmări foarte dese pentru emisiunea pentru copii Abracadabra, dar în același timp performa și la școală, unde nu rata olimpiadele.

Actrița și bloggerul Dana Rogoz a povestit la „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, despre debutul său în lumea showbizului.

„Știam că aveam un serviciu, știam că am un salariu, știam ce e o diurnă, știam ce e un stat de plată, semnam cu Abramburica Dana, asta era singura chestie destul de amuzantă pentru restul oamenilor. Aveam un ecuson de angajat, dar pe care scria STAR, chestie foarte amuzantă, iarăși. Știam ce înseamnă filmare, știam ce înseamnă o echipă și eram foarte responsabilă, în sensul că nu îmi lăsam echipa să stea după mine, eram tot timpul cu textul învățat, tot timpul pregătită pentru ceea ce urmează să se întâmple la cadru, și foarte conștiincioasă și la școală”, a spus Dana Rogoz.

Făcuse parte din Grupul Minisong, condus de Ioan Luchian Mihalea. Pentru a intra în echipa show-ului Abracadabra, Dana Rogoz mersese la un casting unde au participat peste 3800 de copii.

Actrița spune că părintii ei, ingineri chimiști, nu aveau nicio legătură cu lumea spectacolelor și nu își doreau ca fiica lor să devină vedetă, ci își voiau ca cei trei copii ai lor să aibă o activitate în timpul liber: fratele ei cel mare era la scrimă, la clubul Steaua, iar Dana și fratele mai mic, la Minisong.

De la Minisong, părinților li s-a transmis că ar trebui să o încurajeze pe fiica lor, pentru că e făcută pentru asta. „Părinții mei au fost împinși cumva de la spate: e făcută pentru asta, trebuie să o sustineți, să o încurajați, să fiti alături de ea pe drumul asta. Nu știa nimeni că va fi o posibilă carieră din asta, iar eu așa am crescut: mi se tot repeta că azi ești, mâine nu ești, trebuie să te ții de școală. Eram un copil care mergea în paralel la olimpiade, performam la școală. Mama îmi zicea azi ești mâine nu ești, la modul că rămâi cu picioarele pe pământ, asta e doar o fază”, a spus Dana Rogoz.

În plus, atât Marian Râlea, mentorul copiilor de la Abracadabra, cât și Ruxandra Ion, cea care crease formatul Abracadabra, erau doi oameni care cunoșteau foarte bine copiii și „înțelegeau acolo unde e mai mare dorința copilului sau mai mare dorința părinților”. „Aveau o plajă de selecție foarte mare, încât să elimine încă din etapa de casting copiii ce veneau chinuiți acolo, doar din dorința părinților”.

„Instagram nu e realitatea”, „online-ul nu te apropie de oameni”

Bloggerul Dana Rogoz a vorbit la „În fața ta” și despre rețelele sociale. Spune că „instagram nu e realitatea”, „e o altă realitate” și crede că ar trebui să existe o materie care să fie predată la școală, unde să se discute și să li se explice copiilor acest lucru. „Instagram e o altă realitate, cred că cea mai mare problemă e că tu ai senzatia că ai foarte mulți prieteni, că te aude foarte multă lume, că ești ascultat și de fapt nu este așa. (...) Mai problematic mi se pare că oamenii au senzația că sunt ascultați și fac parte dintr-o comunitate mare, dar de fapt sunt foarte departe de oameni. Online-ul nu te apropie de oameni”, a punctat actrița.

Foto Facebook Dana Rogoz

„Eu am început cu un blog, mi se pare ca acolo lucrurile erau mai intime, adică omnul care intra pe blog citea un text, se crea o comunitate mai puternică. Mi se pare că se mai întâmplă asta în anumite comunități pe Facebook. Dar altfel, mai ales când treci de un anumit număr de urmăritori, e foarte greu să mai ții o comunitate unită”.

A simțit asta mai ales la subiectele legate de vaccinare - „ies scântei acolo”. De aceea, atunci când postează în online, spune că își imaginează că scrie unui singur om, unui prieten, cuiva care ar avea nevoie de textul acela. „Nu îmi imaginez că scriu la 700 000 de oameni, nu am cum să mulțumesc 700.000 de oameni”, adaugă Dana Rogoz. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult