Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dana Rogoz, copilul care la 8 ani mergea la serviciu: „Știam că am un salariu, știam ce e o diurnă, știam ce e un stat de plată, semnam cu Abramburica Dana”

Dana Rogoz

La vârsta la care alți copii încă se joacă, Dana Rogoz avea deja „serviciu”. Împlinise de curând opt ani și mergea la jobul său de la ProTV, unde avea filmări foarte dese pentru emisiunea pentru copii Abracadabra, dar în același timp performa și la școală, unde nu rata olimpiadele.

Actrița și bloggerul Dana Rogoz a povestit la „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, despre debutul său în lumea showbizului.

„Știam că aveam un serviciu, știam că am un salariu, știam ce e o diurnă, știam ce e un stat de plată, semnam cu Abramburica Dana, asta era singura chestie destul de amuzantă pentru restul oamenilor. Aveam un ecuson de angajat, dar pe care scria STAR, chestie foarte amuzantă, iarăși. Știam ce înseamnă filmare, știam ce înseamnă o echipă și eram foarte responsabilă, în sensul că nu îmi lăsam echipa să stea după mine, eram tot timpul cu textul învățat, tot timpul pregătită pentru ceea ce urmează să se întâmple la cadru, și foarte conștiincioasă și la școală”, a spus Dana Rogoz.

Făcuse parte din Grupul Minisong, condus de Ioan Luchian Mihalea. Pentru a intra în echipa show-ului Abracadabra, Dana Rogoz mersese la un casting unde au participat peste 3800 de copii.

Actrița spune că părintii ei, ingineri chimiști, nu aveau nicio legătură cu lumea spectacolelor și nu își doreau ca fiica lor să devină vedetă, ci își voiau ca cei trei copii ai lor să aibă o activitate în timpul liber: fratele ei cel mare era la scrimă, la clubul Steaua, iar Dana și fratele mai mic, la Minisong.

De la Minisong, părinților li s-a transmis că ar trebui să o încurajeze pe fiica lor, pentru că e făcută pentru asta. „Părinții mei au fost împinși cumva de la spate: e făcută pentru asta, trebuie să o sustineți, să o încurajați, să fiti alături de ea pe drumul asta. Nu știa nimeni că va fi o posibilă carieră din asta, iar eu așa am crescut: mi se tot repeta că azi ești, mâine nu ești, trebuie să te ții de școală. Eram un copil care mergea în paralel la olimpiade, performam la școală. Mama îmi zicea azi ești mâine nu ești, la modul că rămâi cu picioarele pe pământ, asta e doar o fază”, a spus Dana Rogoz.

În plus, atât Marian Râlea, mentorul copiilor de la Abracadabra, cât și Ruxandra Ion, cea care crease formatul Abracadabra, erau doi oameni care cunoșteau foarte bine copiii și „înțelegeau acolo unde e mai mare dorința copilului sau mai mare dorința părinților”. „Aveau o plajă de selecție foarte mare, încât să elimine încă din etapa de casting copiii ce veneau chinuiți acolo, doar din dorința părinților”.

„Instagram nu e realitatea”, „online-ul nu te apropie de oameni”

Bloggerul Dana Rogoz a vorbit la „În fața ta” și despre rețelele sociale. Spune că „instagram nu e realitatea”, „e o altă realitate” și crede că ar trebui să existe o materie care să fie predată la școală, unde să se discute și să li se explice copiilor acest lucru. „Instagram e o altă realitate, cred că cea mai mare problemă e că tu ai senzatia că ai foarte mulți prieteni, că te aude foarte multă lume, că ești ascultat și de fapt nu este așa. (...) Mai problematic mi se pare că oamenii au senzația că sunt ascultați și fac parte dintr-o comunitate mare, dar de fapt sunt foarte departe de oameni. Online-ul nu te apropie de oameni”, a punctat actrița.

Foto Facebook Dana Rogoz

„Eu am început cu un blog, mi se pare ca acolo lucrurile erau mai intime, adică omnul care intra pe blog citea un text, se crea o comunitate mai puternică. Mi se pare că se mai întâmplă asta în anumite comunități pe Facebook. Dar altfel, mai ales când treci de un anumit număr de urmăritori, e foarte greu să mai ții o comunitate unită”.

A simțit asta mai ales la subiectele legate de vaccinare - „ies scântei acolo”. De aceea, atunci când postează în online, spune că își imaginează că scrie unui singur om, unui prieten, cuiva care ar avea nevoie de textul acela. „Nu îmi imaginez că scriu la 700 000 de oameni, nu am cum să mulțumesc 700.000 de oameni”, adaugă Dana Rogoz. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult