Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dana Rogoz, la Descifrat. „În perioada Abracadabra aveam diurnă și trebuia să mă organizez să mănânc și nu să-mi cumpăr jucării. Dacă se întâmpla să-mi cumpăr ceva, făceam economii și mâncam supe la plic în cameră”

Dana Rogoz a început să câștige bani la 8 ani, iar din primele economii și-a cumpărat o combină muzicală, apoi și-a mobilat camera. Invitată la Descifrat, o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei, ea a vorbit despre rolul pe care îl joacă acum banii în viața ei, despre ce îi învață pe copiii ei despre acest subiect și despre cum a reușit să-și finanțeze primul scurt metraj.    

„Am început să câștig bani de pe la 8 ani. Nu mai știu ce mi-am luat de acei bani, dar știu că mama a fost absolut surprinsă că am putut să câștig atât de mulți bani pentru familia noastră, care nu era cu venituri foarte mari. Știu ce mi-am cumpărat din banii economisiți în urma filmărilor cu Abracadabra. Am mers cu mama și mi-am cumpărat o combină muzicală și două CD-uri: Goran Bregovic și Elvis Presley, pe care le știam dumnezeiește. După care iarăși am strâns bani o perioadă destul de lungă pentru mobilierul din camera mea. Asta era destul de aproape de perioada liceului. Mi-am cumpărat o mobilă albă cu lemn natur, birou pe colț și o canapea. Era o mobilă cumpărată din bani munciți de mine. Era o mare satisfacție, sincer. (...)

În perioada Abracadabra, aveam diurnă la filmări, eram copil și trebuia să știu să mă organizez în așa fel încât din banii aia să mănânc și să nu-mi cumpăr jucării, deși exista tentația să-mi iau jucării sau un tricou. Dacă se întâmpla să scap în bazarul din Eforie Sud și să-mi cumpăr ceva, atunci făceam economii și mâncam supe la plic în cameră. Dar cum nu-mi plăceau supele la plic foarte mult, preferam să am grijă de bani și, eventual, să pun deoparte pentru frații mei sau pentru familie. Drept urmare, de fiecare dată, la finalul sezonului de filmări, adulții din echipă veneau să se împrumute la mine”, a povestit Dana Rogoz.

Nu a rămas niciodată fără bani și nici nu a făcut vreodată un credit, considerând că nu trebuie să se întindă mai mult decât îi este plapuma. Spune că toate investițiile le-a făcut din economii și nu a văzut niciodată mai departe de banii pe care îi avea deja în cont. Ar apela totuși la un credit dacă ar găsi casa visurilor sale. 

Câștiga mai bine din parteneriatele de imagine pe care le are decât din teatru și film, dar a ajuns la o independență financiară care îi permite să-și aleagă proiectele în care crede, chiar dacă le face pro bono. Spune că atâta vreme cât banii îi ajung pentru o școală bună pentru copiii ei, pentru călătorii și pentru scaunele vintage pe care și le dorește în sufragerie, se declară foarte fericită.

„Pe copii încerc să-i învățăt că banii nu pică din cer și le explic că sunt niște copii foarte norocoși, care-și permit vacanțe alături de părinți în țări cu nume exotice, despre care eu la vârsta lor habar n-aveam că există pe globul pământesc. Încerc să le explic că e foarte important să muncesști și să faci performanță în domeniul ales. Performanța și munca, ambiția, voința, determinarea pe care o ai, toate acestea împreună vor duce la un moment dat inclusiv la un succes financiar. Dar cred că e mai important să nu urmărești neapărat asta de la bun început, succesul financiar, ci împinirea profesională sau abilitățile, competențele pe care le ai și abia ulterior poți să stai liniștit că vor veni și banii”, spune Dana Rogoz.

Și-a păstrat obiceiul din adolescență și economisește și acum, dar nu are neapărat un plan. Se autocaracterizează ca fiind o fire temperată, care nu cumpără compulsiv și nu face cumpărături imprevizibile. Dacă îți dorește ceva, preferă ca mai întâi să strângă banii. Și tot la fel ca în adolescență, obișnuiește să-și împrumute prietenii cu bani.

„Am primit o lecție de la domnișoara Iulia (personaj interpretat de ea – n.r), deși nu despre asta e textul. Există un pasaj în care vorbesc despre mama Iuliei, care era o femeie emancipată și avea o mică avere pe care nu a vrut să o pună la comun cu partenerul, în momentul căsătoriei. A vrut să-și pună banii într-un loc sigur și i-a lăsat în grija unui cărămidar. Și cărămidarul și-a însușit acei bani. Iar lecția pe care ar trebui să o primesc este să fiu puțin mai atentă cui și pentru ce motiv împrumut bani, pentru că am împrumutat de foarte multe ori bani unor persoane, care și i-au însușit pentru totdeauna. Și sincer, nu am regretat atât de mult pierderea banilor, cât pierderea unor prieteni care, pentru că nu mi i-au mai dat înapoi, au preferat să rupă legătura”, spune Dana Rogoz.

Primul său scurt metraj, care a fost lansat în vara acestui an, a fost finanțat cu bani din moștenirea pe care a primit-o de la tatăl său, în urma vânzării unei proprietăți.

„Cea mai mare parte a banilor investiți în acest scurtmetraj au fost banii mei, pe care îi avem într-un cont creat după moartea tatălui meu, pentru că împreună cu frații mei a trebuit să vindem un apartament. Fratele mare a investit în renovarea apartamentului, cel mijlociu care este game designer si-a bagat toți banii într-un joc, iar eu i-am cheltuit pentru acest scurt metraj. Și am avut un sentiment foarte plăcut. Mi s-a părut că le-am dat o valoare. Ceva de la tata va rămâne mereu prin acest scurt metraj. Și nu au fost suficienți. Și atunci am avut nevoie de foarte mulți prieteni care au veni, unii gratis, la filmare. Inclusiv BT m-a ajutat în partea de post producție. Și sper să nu rămână pe un CD și să ajungă și la public”, a mai spus Dana Rogoz.

În opinia sa, fimul românesc care arată cel mai bine felul în care românii se raportează la bani, este Filantropica.

„Deși este un film vechi, încă se mai practică să ai o mașină mult mai scumpă decât ți-ai permite sau un ceas scump, adică să investești mult în apariție, și să încerci să păcălești, să câștigi un statut în felul acesta. Mașini scumpe care rămân în garaje pentru că sunt bani de benzină, dar aia e o mașină cu care poți să te lauzi. Într-o notă mai serioasă, cred că și Cărturan este un film care vorbește despre neajunsuri și despre lupta românilor pentru a-și asigura o stabilitate financiară”.

Dacă ar avea un buget nelimitat, ar consolida toate blocurile cu risc seismic și ar renova toate casele de patrimoniu. Dincolo de scenarii de acest gen, Dana Rogoz donează constant pentru asociații și proiecte care implică educația și copiii, dar și pentru cazuri pe care le vede pe Facebook.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult