Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Descifrat, cu Andi Moisescu. „Când spui bănuți, ai îngustat deja calea dialogului. Să discutăm și despre bani”

Andi Moisescu

Care este relația românilor cu banii, cum se gestionează banii în familia lui și ce ar trebui să stea scris pe bancnote? Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns Andi Moisescu în timpul unei ediții Descifrat - o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei. 

Deseori, când se vorbește despre bani, este folosit diminutivul - bănuți. „Deja când spui bănuți ai îngustat calea dialogului. Înseamnă că jucăm pe mic, parcă totuși aș zice să ne mai eliberăm puțin mințile. Să discutăm, și de bani, că bănuți...”, a spus Andi Moisescu.

Realizatorul emisiunii Apropo TV a vorbit despre două principii sănătoase pe care familia sa le aplică în ceea ce privește banii. „Principiile noastre sunt foarte simple. În primul rând, încercăm să câștigăm mai mult decât cheltuim, că e cea mai simplă socoteală. Și al doilea principiu de viață: încercăm să nu risipim, să nu dăm banii pe prostii,. Atât de simplă devine viața cu aceste două principii, încât nu știu de ce aș renunța niciodată la ele”, a explicat el.

Întrebat dacă au românii talent la bani, Andi Moisescu a răspuns: „Unii dintre ei au talent la bani, zic. Surprinzător, au talent la bani și unii care nu mi se pare că ar avea talent la afaceri. Nu mă refer sub nicio formă la antreprenori, că antreprenorii pe care îi văd acum sunt foarte talentați la afaceri și mi se pare firesc să aibă și întoarcere, adică să fie talentați și la bani”.

El crede că românii sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește relația cu banii. „Unii dintre români au deja o relație normală cu banii. Când românii o să-și propună să aibă o relație normală și civilizată cu banii, o să o aibă. Oricum, sunt pe drumul cel bun, hai să ne înțelegem. Noi întotdeauna suntem tentați să facem comparație doar cu ziua de ieri. Dar, dacă e să dăm timpul înapoi să zicem cu 10 ani și să vedem diferențele dintre relația noastră cu banii acum 10 ani și relația noastră de astăzi, o să vezi că evoluția e semnificativă”.

Dacă ar fi să aleagă ce ar trebui să fie scris pe bancnote, Andi Moisescu ar alege proverbele. „Măcar să rămâi și cu ceva deștept, dacă tot stai cu ochii în ele non-stop. Și, dacă le-ai pune pe banim eu cred că lumea ar fi mai bună la noi. Pe aia mare să scrie așa: Banul e ochiul dracului”, a spus el.

Vă invităm să urmăriți întregul episod Descifrat care îl are drept invitat pe Andi Moisescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mirea check icon
    Când folosești diminutive pentru unități de măsură ești pur și simplu imbecil! Părerea mea ...
    • Like 0
  • Nume check icon
    Sa incercam sa castigam mai mult decat cheltuim? Nu ar fi bine sa facem pe dos pentru inceput?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult