Dana Rogoz a început să câștige bani la 8 ani, iar din primele economii și-a cumpărat o combină muzicală, apoi și-a mobilat camera.

„Acum am o relație justă cu banii. Înainte de pandemie aveam o relație neortodoxă. Adică cheltuiam foarte mult, compulsiv și nejustificat. Credeam că asta e o mare bucurie a vieții mele. Pentru că muncind mult, neavând timp, când intram într-un magazin, îmi luam dopamina și serotonina din cumpărături inutile. În pandemie mi-am dat seama că nu am nevoie de atât de multe lucruri și acum cred că am ajuns să am o relație justă cu banii. Până și bacșișul s-a micșorat. (...)

„În România, artiștii rezistă mai degrabă și asta e o chestiune valabilă pentru tot restul lumii, cred. Nu e nicăieri ușor să fii artist. Un artist, cred că trebuie să fie pregătit să mănânce și covrigi uscați, dar să reziste și la icre negre. Trebuie să aibă un stomac rezistent”, a spus pictorul de origine basarabeană întrebat dacă în România, artiștii există sau mai degrabă subzistă.

Se poate mânca bine cu bani puțini? „Nu. Nu s-a putut niciodată. Dacă ai scos puțini bani din buzunar, trebuie să compensezi cu altceva, cu un efort personal. Sunt oameni care câștigă bani puțini, dar pentru asta plătesc cu foarte multă muncă. Într-o perioadă am locuit în Cluj, la casă, și avem o curte de 50 de metri pătrați care produceau cartofi, usturoi, ceapă, ardei. ș.a.m.d. Dar pentru a le avea a trebuit să mă trezesc în fiecare dimineață la ora 5 să-mi ud grădina, a trebuit să-mi iau timp în fiecare zi să dau cu săpăliga, să scot buruienile. Asta e un cost, e un timp pe care nu-l folosești pentru ceva ce ți-ar plăcea să faci. Să mânânci ieftin și bun e un mit”, explică Adi Hădean.

Pentru preotul catolic Francisc Doboș, fost purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București și una dintre cele mai prietenoase și mai umane voci bisericești, banul reprezintă doar un mijloc care trebuie pus în slujba binelui comun și este un concept care depășește valoarea materială, pe care îl interpretează în cheia pildei talanților.

Cartea pentru care nici el nu a avut bani la momentul în care a apărut a fost „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, de George Călinescu.

„Eu am crescut în Berceni, un cartier mărginaș, și îmi amintesc că nu aveam foarte mulți bani, și mergeam la liceu, la Școala Centrală. Pentru mine era ușor frustrant când ceilalți spuneau: Nu ne cumpărăm aia, aia?, iar eu aveam bani de abonament de metrou și cel mult o gogoașă. Nu-i aveam și atunci mi-am stabilit un etalon al bogăției, ce înseamnă să ai bani. Pentru mine, ce înseamnă să ai bani este să poți să mergi într-un supermarket și să poți să îți pui în coș, fără să exagerezi, dar să nu te uiți neapărat cât costă și să calculezi dacă îți ajung banii. Dacă poți să faci asta, atunci ești suficient de bogat”, spune Melania Medeleanu, fondatoare a Asociației Zi de bine.

„Se învârte totul în jurul banilor?” a fost una din întrebările la care a fost invitat să răspundă Omer Tetik.

Vedeta de televiziune Alessandra Stoicescu a fost provocată recent să vorbească, printre altele, despre cum își negociază o mărire de salariu, ce relație are cu banii, de unde a învățat cel mai mult despre bani, ce crede despre cum sunt plătiți prezentatorii TV la început de drum, dar și dacă frumusețea este costisitoare. Invitată la una dintre edițiile Descifrat - o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei - Alessandra a afirmat că are o relație boemă cu banii, iar cel mai mult a învățat despre acest subiect de la soțul său, finanțist.

Care este relația românilor cu banii, cum se gestionează banii în familia lui și ce ar trebui să stea scris pe bancnote? Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns Andi Moisescu în timpul unei ediții Descifrat - o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei.