Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, despre cei care stau pe telefon în timpul spectacolului: „Ei pierd. Asta e o boală și o avem cu toții”

Daniel Jinga

Daniel Jinga, maestru dirijor și manager al Operei Naționale București, are de multe ori o misiune complicată: în era TikTok-ului și a gratificării imediat, trebuie să atragă categorii noi de public spre un gen de spectacole străin de sensibilitatea contemporană, pentru care e nevoie de răbdare și de un efort de cunoaștere. 

„E foarte greu să lupți cu TikTok-ul și cu social media, pentru că oamenii nu mai au posibilitatea să focuseze. Nu mai au aceeași sensibilitate și mai ales nu mai sunt dispuși să se concentreze pe spații largi de timp. E foarte greu să le propui o lucrare de 3 ore și jumătate, așa cum a fost ea scrisă într-o perioadă în care oamenii aveau răbdare. Era o perioadă în care opera era un stil de viață, intrai în operă, te duceai în pauză, povesteai, ciocneai un pahar de șampanie. Lucrul ăsta se întâmplă și acum și, din fericire pentru noi, există public, m-am străduit să ajung la acel acest public, cifrele sunt grăitoare. Dar bucuria noastră este dată de faptul că avem o sală mică, o sală de 960 de locuri, aproape 1000 de locuri dintr-un oraș atât mare”, a spus Daniel Jinga în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

A văzut că unii stau pe telefon în timpul spectacolului. „Deranjează vecinii, pentru că e luminozitatea prea mare, dar ei pierd. Vedeți, asta e boală și o avem toți. Eu, în raport cu ei sunt mai bine, dar nu sunt mai bine în raport cu maestrul meu, maestrul Olariu. care a murit, Dumnezeu să-l ierte!, și cu care am fost coleg de cabină. Vorbea cu mine și în timp ce vorbeam scoteam telefonul să mai răspund la un mesaj, iar el căuta contactul vizual pentru că era de altă școală. Și eu, rușinat, știam ce vrea și pe furiș mă uitam și mă uitam și el spunea: Mă, Daniele, da, voi aveți o problemă mare, mă, cu nenorocirile astea! Asta înțelegea el la 90 de ani, uitându-se la mine, că nu pot să mă stăpânesc și stau pe telefon în din 5 în 5 minute, în timp ce vorbesc cu el”, a mărturisit dirijorul.

În timpul spectacolului, el nu are cum să vadă luminile din public, însă poate simți starea spectatorilor. „Dirijorul are un mare defect pentru totdeauna, stă cu spatele la public. Nu văd, în schimb simt și cea mai mare dorință a oricărui dirijor sau a oricărui artist este să capteze publicul, să simtă aerul, să simtă respirația întretăiată și atunci știe că e bine. Și noi avem momente de genul ăsta și am avut foarte multe și am avut spectacole cu mare succes. Am avut spectacole care au ajuns la inima publicului, au râs, au plâns, au plecat, au povestit, au chemat prieteni. (...) Simți (n.r. publicul), pentru că în primul rând el se oglindește în ochii orchestrei și a artiștilor de pe scenă. E ca și cum te uiți în oglinda retrovizoare. Tu dirijezi, dar vezi de fapt ce se întâmplă acolo. E un flux se cheamă triunghiul semiotic în teoria dirijatului, e un flux ce se produce între ,ai mulți emițători și receptori, toți avem calitatea de emițător și receptor, în același timp”, crede Jinga.

Întrebat în timpul emisiunii dacă lui i-a sunat vreodată telefonul în timpul unui spectacol dirijorul a relatat un moment inedit. „Nu, dar mi s-a întâmplat să-mi intre GPS-ul, pentru că pusesem GPS-ul până acolo, eram într-o catedrală și n-am știut să închid aplicația. Am terminat de dirijat și s-a auzit din buzunar: Mergeți mai departe 3 kilometri”.

Emisiunea „În fața ta” este difuzată la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14:00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult