Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Darul neurochirurgilor Ionuț Gobej și Dorin Bică oferit tinerilor medici români: Neurohope. „Noi nu suntem nici mari profesori, nici mari medici, suntem niște oameni care încercăm să-i ajutăm pe alți oameni”

Dorin Bică și Ionuț Gobej

Neurochirurgii Ionuț Gobej și Dorin Bică, care au demisionat de la Spitalul Colentina după ce au acuzat conducerea că nu le asigură condiții minime pentru a opera în siguranță pacienți, au creat proiectul Neurohope, prin care vor organiza cursuri, vor oferi burse și vor facilita accesul la stagii de pregătire în străinătate pentru medicii tineri care vor să facă performanță. „Am ajuns la asta, uitându-ne la cum ne-au ajutat alții pe noi, fără interes. Ne-am gândit să le dăm și noi celorlalți. Am făcut până acum practic individual aceste lucruri: prezentări, un workshop la Iași, studenții veneau și făceau și ei niște gesturi. Am avut timp să ne gândim, am zis să formalizăm și noi aceste lucruri, să fim mai organizați”, spune Dorin Bică. Acesta și Ionuț Gobej au fost invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

„Noi nu suntem nici mari profesori, nici mari medici, suntem niște oameni care încercăm să-i ajutăm pe alți oameni. Acei oameni se definesc prin pasiune. Nouă ne place neurochirurgia”, a continuat dr. Bică. Să spunem că un medic dorește să se specializeze în tratarea anevrismelor. Cum cel mai bun serviciu de neurochirurgie pentru tratarea anevrismelor se află la New York, doctorii Bică și Gobej vor încerca să îi faciliteze plecarea acolo. Dar nu pentru a rămâne definitiv în SUA, ci pentru a se întoarce de acolo cu experiență și cunoștințe de care să beneficieze pacienții români, așa cum și ei înșiși s-au întors din Franța pentru a lucra în țară.

„Știți ce mi-a cerut mie profesorul Clemenceau la Paris când m-a lăsat să operez? Nimic. Drept urmare, nici eu nu am să le cer în schimb. Nu au nicio obligație față de noi. Dacă reușim să ajutăm, vom ajuta cum putem”, a explicat Bica.

În conturile asociației există deja niște bani cu care vor începe primele proiecte, iar toate finanțările primite vor fi alocate dezvoltării acestora. „Vom începe săptămâna viitoare cu lansarea înscrierilor pentru cercuri de discuții în radiologie, anatomie, neurochirurgie, la care oricine e invitat, student, orice medic de orice vârstă și facem asta pentru a schimba opinii și a ajunge la concluzii cât mai pune pentru pacienții noștri”, a spus Ionuț Gobej. 

„Noi susținem oamenii pasionați să crească. Acum nicio lună am fost invitați să moderăm niște discuții ale studenților interesați de chirurgie. Am fost plăcut surprins că prezentările au fost excepționale, tineri care erau studenți de la anul 1 pana la 6 au avut lucrări formidabile din care eu, ca moderator, am avut ce învăța”, a continuat Gobej.

În România, există județe fără niciun neurochirurg, iar problema nu ține doar de lipsa oamenilor pregătiți, ci și de lipsa infrastructurii. Însă dacă un om este suficient de pasionat și talentat poate să facă să crească proiecte în jurul lui. „Un om pasionat, plantat oriunde, o să crească ceva în jurul lui. Neurochirurgul ăla dacă reușește și dacă vine și se interesează la noi și are această mentalitate, reușim cumva să-l facem să creadă în puterile lui, și în vârful muntelui acest neurochirurg va face o secție de neurochirurgie”, crede Dorin Bica.

Prin proiectul lor, cei doi neurochirurgi vor să construiască o comunitate profesională, dar și să faciliteze accesul pacienților la o a doua opinie. „Oricât de deștepți am fi, oricât de buni am fi, nu putem deține noi toată informația singuri. Și atunci este evident ca dacă ne strângem în comunități medicale care au legătura cu boala de care se vorbește rezultatul va fi întotdeauna mai bun pentru pacient. Și toată meseria noastră, obiectivul final al asociației e să încercam să oferim pacientului accesul la tratamente optimale și la o sănătate maximal”, a spus Ionuț Gobej.

Emisiunea „În fața ta” este difuzată de Digi24 sâmbăta și duminica de la miezul nopții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cum se numeste Asociatia? Este in lista celor carora le putem redirectiona 2%? Multumesc.
    • Like 0
    • @ Ileana Pluteanu Parvan
      Buna ziua! Multumim pentru interes! Asociatia se numeste Neurohope puteti dona folosind formularul pus la dispozitie aici: https://neurohope.ro/data/ro/documente/cerere_230.pdf
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult