Imaginați-vă cum ar fi să trăiți într-un oraș fără poluare. Sau măcar cu un nivel de poluare sub limita care începe să afecteze sănătatea. De fapt, imaginați-vă că ați putea trăi, în medie, cu patru ani mai mult, dacă în orașul vostru poluarea ar fi ținută sub control și altfel decât la nivel pur declarativ. Cât de des vedeți verdele acolo unde locuiți? Ei bine, un oraș al viitorului nu poate fi gândit altfel decât în parametri verzi, căci nu e numai despre noi. E despre un nivel de responsabilitate pe care îl ai după ce ai făcut răul: acela de a remedia, în măsura posibilităților, aspectele care pot fi readuse la normal. Și e normal ca în orașul tău, în orașul copiilor tăi, în orașul viitorului, dacă vrei, să poți să respiri.
Un mod bun de a garanta o respirație întreagă e să păstrezi verdele în oraș și la periferia lui. Să spunem că asta s-ar putea numi o centură verde de siguranță pentru viața de fiecare zi. O centură verde de siguranță pentru ca fiecare om să aibă posibilitatea de a trăi și altfel decât acumulând boli. Căci pentru ca natura să aibă grijă de noi e esențial ca și noi să avem grijă de ea.
Un raport al Institutul Național de Sănătate Publică din 2020 arată că, dacă autoritățile și-ar face treaba în privința respectării propriilor ținte asumate de combatere a poluării din București, fiecare bucureștean ar putea trăi, în medie, cu patru ani mai mult.
Cu toate astea, pădurile din jurul Bucureștiului sunt tăiate în mod sistematic, iar zgomotul drujbelor se aude în mod invariabil ca un fundal sonor greu de suportat. Doar în anul 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori și astfel capitala țării a pierdut pădurile care o împrejmuiau și îi ofereau aer curat.
Drujbe în paradis
Tot zgomotul drujbelor l-a trezit într-o zi și pe Alex Găvan, care se mutase recent în zona Ilfovului, în vecinătatea unei păduri. Alex e unul dintre cei mai importanți alpiniști din România, dar și un activist de mediu extrem de prolific, așa că mutarea în vecinătatea unui spațiu verde era cumva naturală.
Alex Găvan, cu logo-ul Centura Verde la 8035m, pe vârful Gasherbrum 2, fără oxigen suplimentar, Himalaya, în 2019
Dar nu s-a bucurat prea mult de asta, pentru că, dormind cu fereastra deschisă, a început să fie trezit de alte zgomote decât de trilul păsărilor. Așa i-a venit ideea de a construi un proiect care să asigure capitalei acea centură verde de siguranță, care poate reduce poluarea într-atât de mult, încât să facă o diferență inclusiv în privința duratei de viață a oamenilor.
”Ideea a apărut în momentul în care eu m-am mutat din București din cauza poluării și, pentru că voiam să fiu mai aproape de natură, m-am mutat în Corbeanca, chiar lângă pădure, și după o vreme, ce să vezi, eu obișnuiesc să dorm cu fereastra deschisă când se poate și nu e foarte frig, și așa am auzit drujbe în paradis. Și eu am fost implicat în diverse proiecte legate de tăierile ilegale de păduri sau de protecție a pădurilor virgine din România, așa că m-aș fi așteptat ca lucrurile astea să se întâmple, de obicei, destul de departe de ochii oamenilor, nu chiar aici, lângă comunități. Și m-am dus acolo, mi-am dat seama despre ce e vorba. Eu nu am contestat atunci legalitatea acelor tăieri, ci oportunitatea lor, în contextul în care orașul era poluat. Asta se întâmpla acum mulți ani, prima dată am început să vorbesc despre proiect prin 2017, am dus diverși oameni în pădure, inclusiv pe politicieni, spunându-le că e nevoie de o centură verde. Până mi-am dat seama că trebuie să fac ceva mai mult de atât…”
Și Alex Găvan a reușit să facă ceva mai mult de atât: să determine în mod formal, ocrotirea pădurilor din Ilfov, care vor constitui piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a capitalei, dar și legiferarea centurilor verzi la nivel național. Totul, prin contribuția lui și a unei echipe de oameni inimoși, la Noul Cod Silvic, care a marcat un moment istoric pentru protecția mediului în România.
Practic, platforma civică Împreună pentru Centura Verde a inclus în acest cod prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, ca pas esențial pentru ca Bucureștiul să devină un oraș mai rezilient climatic și, mai ales, mai puțin poluat, cu oameni mai sănătoși, care vor trăi mai mult. Căci despre viață e vorba, în cele din urmă.
”E unul dintre cele mai concrete proiecte când vorbim de atenuarea schimbărilor climatice, când vorbim de măsuri anti-poluare, sigur nu e tot ce se poate face. Dar modul în care noi am legiferat asta în Codul Silvic nu mai e făcut la fel de bine nicăieri. Adică nu doar că am zis că alții au centuri verzi în preajma orașelor, dar prin ce am trecut acolo în Codul Silvic, protecția acelor păduri, identificarea lor, nu mai găsești în nicio țară. Orașele din alte state au niște reguli de genul ăsta, dar nu sunt introduse în niște legi organice și gândite ca un program valabil pentru întreaga țară. Pentru că, inițial, când oamenii s-au gândit la conceptul acesta de centură verde, au avut în vedere ideea de a stopa dezvoltarea haotică, nu de a proteja mediul în principal. Era o chestiune de urbanism. Noi am luat acest concept și l-am actualizat pentru nevoile oamenilor din zilele astea.
Că mă întrebai de orașele viitorului: știi că se tot vorbește de smart city. Eu cred că un smart city e un healthy city. Adică eu nu cred că poți să faci un oraș smart, pe care să-l definești numai pe bază de tehnologie. Eu cred că un oraș smart se definește, în primul rând, după nivelul de bunăstare al locuitorilor lui. Că un oraș poate avea mai puțină tehnologie, dar dacă oamenii din el trăiesc sănătos, atunci acela e un oraș al viitorului. Un oraș smart nu e unul încărcat de tehnologie, în care se moare de la poluare. Mie asta nu mi se pare smart. Nu poți să gândești dezvoltarea Bucureștiului, uitându-te exclusiv la granițele lui administrative. Ce se întâmplă în București este influențat de ce se întâmplă în Ilfov, iar eu cred că Bucureștiul poate să aibă un viitor în care oamenii din el să fie sănătoși, atâta timp cât Bucureștiul și Ilfovul sunt administrate într-un mod maxim de integrat posibil.” - ne-a explicat Alex Găvan.
Verdele care salvează vieți
Un oraș al viitorului ar fi, așadar, din perspectiva lui Alex Găvan, un loc în care verdele e foarte prezent. Și nu e tratat cu drujbe și topoare. În care arborii sunt toaletați responsabil, nu schingiuiți la propriu, în care asfaltul lasă loc copacilor din orașe să respire și în care oamenii găsesc locuri verzi în care să alerge, să se plimbe cu bicicleta sau să se plimbe, pur și simplu, în aer liber.
”Conservarea verdelui în zonele urbane și la periferia lor e cel mai important lucru. Căci primul pas și cel mai simplu e să protejezi patrimoniul existent. Ilfovul e atât de sărăcit în păduri, cu doar 16%, ceea ce îl plasează în rândul județelor cu deficit de vegetație forestieră. Așa că era o chestiune de siguranță a orașului să protejăm pădurile din Ilfov de orice fel de exploatare comercială. Ce am făcut noi, în mare, e că am introdus un nou mod de a aborda îngrijirea pădurii, altul decât acela de a tăia cu orice preț și în orice condiții. Pădurile astea din Ilfov sunt păduri cu funcții predominant sociale și, dacă ar fi existat viziune până acum, nu ar fi fost atât de puțină pădure în Ilfov.
Asta în ideea în care Bucureștiul e foarte poluat și vine climate change-ul peste noi și, noi, la propriu, ne tăiem singuri craca de sub picioare. Și atunci ce am făcut? Am definit conceptul de centură verde și am introdus centura verde la capitolul principii de exploatare durabilă a pădurii. Am umblat un pic și la filosofie, practic. Toate pădurile din Ilfov devin astfel protejate, nu mai poți tăia în scop comercial și practic am creat o arie protejată care nu se numește arie protejată. În toate celelalte arii naturale protejate din România, inclusiv în parcurile naturale, încă se taie comercial. Și noi am reușit în jurul Bucureștiului această chestie, pe care nu o au nici măcar ariile protejate.”
Toată munca aceasta se întemeiază, de fapt, o idee foarte clară sau, mai bine zis, pe un ideal. Acela de a trăi cu grija de a lăsa și ceva bun în urma ta. De exemplu, o generație responsabilă se dezvoltă acționând în interesul generației care vine după ea. Și ce poate fi mai nobil decât ideea de a oferi copiilor de acum orașe verzi, protejate de centuri verzi, în care să aibă asigurat dreptul de a respira aer curat.
”E un proiect pentru o generație. Chiar îl consider o moștenire pe care o dăm mai departe celor care vor veni după noi. Și nu e numai o moștenire, e și o obligație, pentru că noi am stricat lucrurile și tot noi avem acum responsabilitatea să reparăm cât de mult putem ca să le lăsăm celor care vin după noi niște orașe bune de trăit, în care să le facă plăcere să locuiască, în care să fie fericiți. Adică nu doar un loc în care să trăiești, să supraviețuiești, ci unul în care să prosperi. Mai avem multe de făcut până acolo, inclusiv modul în care tratăm copacii din orașe.”
Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial VERDE, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul Evryo România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Revenind la articol, îl felicit pe d-l Alex Gavan și îi mulțumesc pentru ceea ce a realizat. Cât timp există oameni ca dânsul avem speranțe. Nu spun mai multe, pentru că nu e nevoie-ce a reușit dumnealui pare incredibil într-o țară măcinată de lăcomie, dezinteres și lipsă de bun simț și respect aproape în toate domeniile.
Mai rămâne ca aceasta lege să fie și aplicată și mai ales respectată- altfel munca d-lui Găvan s-ar dovedi în zadar.