Alături de colegii lui de la EFdeN, Claudiu Butacu a construit un prototip pentru un Oraș al Viitorului care se întinde pe 4.000 de metri pătrați în curtea Facultății de Inginerie a Instalațiilor din București.
În campusul EFdeN Sustainable City pot fi vizitate Casa EFdeN 4C, proiectul EFdeN Signature și VATRA cu care ONG-ul a obținut zeci de premii pentru România la competiții internaționale pentru case solare și tehnologii integrate.
Claudiu Butacu descrie pentru Habits by Republica orașul-campus inteligent, în cadrul căruia sunt peste 30 de puncte de interes şi 8 zone tematice dedicate principalelor provocări urbane: educaţie şi conştientizare, case verzi şi inteligente, agricultură urbană, sănătate şi bunăstare, managementul deşeurilor, energie din surse regenerabile, transport urban şi mobilitate, artă sustenabilă.
A urmărit timp de 11 ani modul în care se raportează românii la sustenabilitate și e optimist pe această temă. Cofondatorul EDdeN spune că românii încep să își cumpere case sustenabile și că vor deveni din ce în ce mai conștienți de responsabilitatea individuală cu cât suntem mai educați pe teme de sustenabilitate. De aceea ONG-ul a lansat un proiect pilot, un curs de opțional de sustenabilitate aplicată pentru liceeni, care se derulează anul acesta la Colegiul Național Gheorghe Lazăr.
Rep: De 11 ani, EFdeN își propune să promoveze sustenabilitatea și eficiența energetică în domeniul construcțiilor. Cum s-a schimbat percepția asupra sustenabilității în România în tot acest timp?
Claudiu Butacu: Putem vedea că astăzi nu mai este o noutate, începe să devină o normalitate. Acum 11 ani când ne puneam întrebarea asta, ne doream ca lucrurile să se întâmple mult mai repede. Dar uite că după atâta timp putem măsura și dacă prototipurile de construcții sustenabile, premiate mondial, pe care le-am construit ne-au ajutat să inspirăm beneficiari sau industrii, sau chiar zona de finanțări a unor astfel de locuințe și normativele deja începe să se îmbunătățească.
Folosim cum trebuie cuvintele “sustenabil” și “eficient energetic”, “energie regenerabilă”. Avem și noi panouri fotovoltaice și subvenții, programe care funcționează mai bine sau mai rău, care se termină în mai puțin de un minut. Beneficiarii sunt un pic sceptici că lucrul ăsta funcționează sănătos, dar astăzi oamenii devin din ce în ce mai atenți la cum trăiesc și cum își așază casele în care trăiesc.
Rep: Putem spune că sustenabilitatea a fost adoptată, ca să zic așa, în primul rând cu interes? Dacă e sustenabil, plătești mai puțin la facturi?
Claudiu Butacu: Da. Un studiu a arătat că 9 din 10 români spuneau că sustenabilitatea înseamnă că plătesc o factură mai mică. 3 din 4 își doresc independență energetică, adică își doresc să devină prosumatori, cei care produc energie, să aibă mai mult în control ceea ce consumă într-o locuință și să fie mai puțin dependenți de subvenții de la stat și de evoluția prețurilor. Iar unul din trei români e interesat de impactul pe care îl are asupra mediului, adică e un pic mai prietenos cu mediul, ceea ce e un lucru foarte bun.
Rep: Ați lansat anul trecut un barometru care arăta că 36% dintre români sunt avangardiștii sustenabilității, în timp ce 16% sunt total deconectați social. Ați descoperit atunci nu două, ci patru Românii atunci când vine vorba despre sustenabilitate. E clar că e clar că trăim în niște bule. Ne-a demonstrat-o și trecutul recent, dar iată că ne demonstrează și studiul vostru.
Claudiu Butacu: Într-adevăr, 36% sunt avangardiști ai sustenabilității. Sunt dornici să ajute. Adulții profesioniști își doresc să vadă și cât ne costă. Acum 11 ani, când sustenabilitatea reprezenta un cost, au început companiile mari să fie obligate să facă rapoartele acestea de comunicare când apelau la foarte mulți consultanți externi, până au devenit oamenii buni din România, să poată să coordoneze un astfel de raport. Din 2026 companiile vor trebui să raporteze ce înseamnă sustenabilitate. Sustenabilitatea n-ar trebui să mai fie un cost și ar trebui să fie inevitabil embedded în orice strategie a unui business. Și asta trăim zi de zi. Ne uităm cum astăzi companiile ar trebui să se uite din ce în ce mai mult la un rol al unui șef de sustenabilitate și sustainability officer în boardul companiei.
Rep: Ati construit un prototip pentru Orasul Viitorului în curtea Facultății de Inginerie Instalațiilor. Acolo pe 4.000 de metri pătrați ați construit campusul EFdeN Sustainable City. Cum te întorci în orașul pe care îl cunoști și în care ai trăit atâta timp, după ce ai vizitat Orașul Smart?
Claudiu Butacu: Sunt foarte fericit că noi am făcut un exercițiu acum vreo opt ani și ne spuneam cum ne-am dori să producem impact cu unul din prototipurile de case pe care le construiam. Un oraș, un concept al orașului viitorului presupune mai mult decât casa. Ne-am dat seama că oamenii când vizitau doar casa, distanța era destul de mare între ce aveau ei acasă sau ce urmau să-și construiască în ce vedeau.
Noi mergeam cu această ”Dacie tunată la o competiție de Formula 1 a caselor”, unde ne băteam cu Mercedes și cu Ferrari de la toate celelalte țări puternice, să spunem. Noi mergeam cu “cea mai bună Dacie pe care puteam să o facem”, că așa am reușit să fim și campioni mondiali și mereu ne apreciau ceilalți că prototipurile noastre erau cele mai ieftine din competiție.
Ne-am dat seama că oamenii nu plecau cu adevărat cu o imagine clară despre cum ar fi să trăiască într-o comunitate doar vizitând o casă. Astfel că am făcut acest mic concept în care noi, pe lângă casă, avem și stații de încărcat mașini electrice de tip car port, care ne ajută să ne încărcăm mașina cât timp stăm în casă. Avem copaci cu panouri fotovoltaice la a căror bază putem sta și să ne încărcăm device-urile și să citim o carte. In Orașul Viitorului avem o scenă și putem face cultură și artă în aer liber. Zonă de meditație. Avem o grădină urbană foarte faină, în care am investit ca să vedem cum putem să o ținem să consume cât mai puține resurse. O seră mică ce folosește cu 80% mai puțină apă, pentru că pulverizează apa și plantele trăiesc în aer și se alimentează doar cu pulverizarea apei respective.
Sunt tot felul de teste pe care le-am făcut, cu tehnologii existente, în care oamenii care vin și vizitează conceptul de oraș își dau seama că și-ar dori să trăiască în așa ceva. Nu mai e doar casa, ci e vorba despre un mediu de viață pe care am putea să-l vedem. Și cred că cel mai important efect pe care putem să-l facem este să punem asta pe agenda publică. Să ne ducem la asociația de locatari, la primar, când există consultări publice. Eu, ca cetățean, nu numai eu ca si constructor de case sustenabile. Absolut toți ne dorim treaba asta. Peste 600 de mii de oameni au văzut ce presupune treaba asta și cum este să ai o casă fără facturi lunare. Este argumentul care atrage cel mai rapid atenția.
Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial VERDE, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul Evryo România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.