Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce lipsesc unele medicamente din farmacii și de ce ia avânt exportul paralel

De la nașterea primului copil, în urmă cu trei ani, m-am afiliat unui grup virtual de mămici care mă ajută să mai aflu câte una-alta din universul parentingului. Săptămâna trecută, mi-a atras atenția o serie de solicitări legate de disponibilitatea unui vaccin pentru bebeluși și revolta mămicilor care acuzau lipsa acestuia, precum și frământările legate de procurarea lui. 

Confortul meu de corporatistă m-a făcut să cred că sigur problema este valabilă doar în cazul dozelor asigurate gratuit de stat și că, cel mai probabil, vaccinul este disponibil în farmacii unui contra cost semnificativ pentru buzunarul propriu. 

De curiozitate, am intrat pe platforma Ministerului Sănătății care anunță lipsa medicamentelor din România. După o căutare rapidă, aflu că pentru vaccinul în cauză producătorul a trimis notificare de necomercializare începând cu 15.06.2016 până în ianuarie 2017, invocând motive de fabricație. Ulterior (19.10.2016), această situație a fost prelungită până în ianuarie 2018. Desigur, pentru cei ca mine care s-au gândit că se poate merge pe o variantă de avarie în sensul utilizării versiunii mai vechi de vaccin cu o tulpină în minus, se face și mențiunea că pentru aceasta, valabilitatea autorizației de punere pe piață a încetat la nivel european din iunie 2013. Pare logic, având în vedere existența variantei mai avansate, doar că de negăsit în România. Autoritățile statului încheie povestea cu o recomandare: „Având în vedere lipsa produsului de pe piață, vă rugăm să contactați medicul curant pentru identificarea alternativelor terapeutice adecvate.”

„Minunat!...” îmi zic în sinea mea, mai ales că în 4 luni urmează să nasc al doilea vlăstar al familiei.

Îmi vine în cap clipul pentru promovarea petiței pentru ieftinirea medicamentelor cu 35% – un frigider cu medicamente în care intră o mână care-și alege ce vrea. Un regizor inspirat și realist cel care s-a ocupat de clip, dat fiind că frigiderul este pe jumăte gol. Sub sloganul „Așa că alege și tu acum”, cetățeanul respectiv își alege într-adevăr ceva… doar că din puținul pe care îl are la dispoziție.

(Foto Guliver/Getty Images)

„De ce medicamente mai ieftine pentru cetățenii beneficiari de rețete compensate sau gratuite?”, mă întreb. Că doar nu suportă statul decât o parte din nota de plată întrucât, prin mecanismul taxei clawback, consumul de medicamente care depășește bugetul este decontat de industria farmaceutică. În traducere liberă, indiferent de preț (care oricum este reglementat în cazul medicamentelor compensate și gratuite), statul dă partea pe care o consideră din vistieria sa, iar restul se recuperează de la producătorii de medicamente.

Producătorii plătesc trimestrial taxa clawback, deși termenele la care ajung banii care li se cuvin de la stat depășesc 90 de zile (de exemplu, pentru consumul aferent lunii decembrie 2016, producătorul trebuie să plătească taxa până pe 25 februarie 2017, în timp ce statul îl va plăti după luna martie 2017).

Vă mai aduceți aminte de presupusa gaură din bugetul anului 2016 vehiculată la începutul acestui an. Această gaură, matematic, presupune fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decât cele prognozate. În ceea ce privește reducerea veniturilor provenite din taxa clawback, avem două considerente de care trebuie ținut cont, așa cum explică un oficial al fostului guvern.

Primul este acela că au scăzut încasările la fondul de sănătate din cauza reducerii consumului de medicamente. Firește, diminuarea prețului la medicamente a dus la scăderea disponibilității lor pe piață. Conform logicii elementare, efectul de domino s-a propagat și în ceea ce privește consumul. Drept urmare, taxa a fost mai mică, având în vedere că suma la care se colectează a scăzut.  

Al doilea ține de nerealizarea cheltuielilor legate de venituri, fapt ce se traduce într-o reducere similară de venituri și de cheltuieli față de prognoza efectuată. Căci pentru a putea încasa taxa clawback, Casa de Sănătate trebuie să aibă, la rândul său, o cheltuială cu medicamentele respective. Așa că dacă nu există cheltuiala, nu există nici venitul aferent. Casa poate însă deconta oricând ceea ce s-a consumat deci devine firească menținerea în buget a unei prognoze aferente acestor cheltuieli. La încheierea perioadei, desigur că previziunile prognozate trebuie ajustate la realitatea din teren.

Fără a avea măiestria lui Esop, îndrăznesc totuși să creionez următorul scenariu: Elena este angajată pe contract de muncă de 8 ore pe zi. Ea lucrează în fiecare lună cu conștiinciozitate și este îndreptățită la sfârșitul lunii la plata salariului. Doar că angajatorul ei nu vrea să o plătească lunar, ci peste 100 zile. Clienții angajatorului Elenei vin cu un volum impresionant de proiecte, drept care cele 8 ore pe lună pentru care este remunerată sunt depășite lejer. Angajatorul îi spune că orele suplimentare nu i le plătește, ci reprezintă un cost investițional pentru bunăstarea activității de business. Colac peste pupăză, o anunță și că îi reduce salariul cu 30 – 35% pentru a permite unui număr cât mai mare de clienți acces la serviciile firmei. Nu știu dacă au relevanță detalii minore precum acela că unii dintre clienții angajatorului Elenei (și poate chiar cei care vin cu cele mai multe proiecte) nu plătesc deloc pentru serviciile primite. Final: Elena își depune demisia căutând orizonturi mai senine, în timp ce clienții nemulțumiți o hulesc pentru că ea nu vrea să le mai ofere serviciile de care au nevoie.

„Ghinion!” cum ar spune unii. Din păcate, este ghinionul realității zilelor noastre. Căci hai să substituim în scenariul de mai sus salariatul cu producătorii de medicamente, angajatorul fiind statul, iar pacienții clienții de business. În acest context, devine lesne de înțeles de ce producătorii de medicamente aleg să își retragă produsele de pe piață și de ce ia avânt exportul paralel prin care medicamentele pleacă în țări unde se pot vinde mai scump. Iar în timp ce vântul începe să bată prin farmacii pentru medicamentele pe rețete compensate sau gratuite, ajungem să cumpărăm mai scump OTC-urile pe care le găsim, prețul lor majorat fiind un mecanism firesc de păstrare a profitabilității jucătorilor din industria farmaceutică.

Este deopotrivă trist și îngrijorător faptul că reducerea mortalității cauzată de diferite afecțiuni medicale devine o misiune greu de îndeplinit în condițiile în care piața tratamentelor este în scădere, iar pacientul român rămâne fără medicamentele de care are nevoie. Dar ce bine că au prețuri mici și în unele cazuri chiar sunt gratuite!

Iar când tragem linie, ajungem să ne dăm seama că, inevitabil, cele de mai sus se repercutează și la nivelul bugetului prin jocul de cheltuieli și venituri aferente taxei clawback.

Mămicile mele din spațiul virtual s-au mai liniștit. Fratele geamăn al vaccinului lipsă produs de o altă companie farmaceutică și pe care statul s-a obligat să-l asigure pentru Programul Național de Imunizare al Ministerului Sănătății apare pe platforma ministerului în cauză ca fiind disponibil la nivel național. Cu explicația suplimentară (de încurajare) că, potrivit declarației deținătorului autorizației de punere pe piață, în luna octombrie 2016, au fost livrate doze către distribuitorul Compania Națională UNIFARM SA. Asta în ciuda faptului că oamenii continuă să-l raporteze pe platformă ca fiind de negăsit, iar unele mămici povestesc că atât medicii lor de familie cât și marile rețele de clinici private sau lanțuri de farmacii le-au comunicat că nu îl au momentan în stoc. Poate luna viitoare… Între timp, noi să fim sănătoși!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Să vă spun ce am înțeles eu:
    o corporatistă care face parenting se camplain că în grupul ei virtual de mămici care parentează ensemble și targhetează focusat, deși aplică din ofis nu este confortul meritat de această super clasă socială și că totul (dar totul) se round pe net și că dacă ar fi EA, o corporatistă, în poziția cutare ...
    Îmi cer scuze pentru păsăreasca penibilă de mai sus, dar imbecilii din televiziuni reușesc să bage în capul altor ... o nouă împărțire pe clase și pături sociale, una absolut artificială și absurdă, dar care satisface orgoliul unora cu ceva mai puțină putere de înțelegere: dacă lucrătorii salubrității erau considerați ca angajați ai CORPORAȚIEI REBU, ei cum își mai spuneau?

    Aceste grupuri de pe internet, cele care toacă idei despre diete, feng shui, crescut și vaccinat copii, pupat câini în bot, etc, etc, au pierdut legătura cu realitatea și cred că România și lumea arată așa cum cred ei/ele, urmând să-și educe copiii într-un mod cel puțin ciudat: trezirea va fi dureroasă!
    Așadar, eu am înțeles că dincolo de o lamentație continuă („de corporatistă” - româna nu are feminin pentru meserii și ocupații, excepție făcând câteva tacit acceptate, cum ar fi învățătoare sau educatoare, nicidecum administratoră, ingineră, radioloagă, etc, etc) nu rămâne decât plăcerea generației B, C, D ... X, Y, Z de a se simți corporatistă și de a ne spune și nouă asta!
    Și cam atât ...
    • Like 0
  • check icon
    Nu știu dacă am priceput ce vrea să spună autoarea. Să presupunem că ar fi ministrul sănătății și/sau într-o altă funcție importantă, de ex. prim-ministru. Ce măsuri ar lua pt ca situația să se rezolve cît mai repede posibil?
    • Like 0
    • @
      Strict legat de taxa clawback, cateva posibile masuri de imbunatatire pe termen scurt ar fi: asigurarea transparentei datelor in baza carora se calculeaza taxa, excluderea din baza de calcul a veniturilor care nu apartin contribuabilului (ex. adaosurile comerciale practicate de distribuitori si farmacii), calcul diferentiat pentru medicamentele generice versus inovative etc. La nivel macro si pe termen lung, se impune insa o reformare temeinica a sistemului de sanatate (ex. regandirea finantarii sistemului, stimularea productiei locale de medicamente, remunerarea adecvata a personalului medico-sanitar, inclusiv in baza unor criterii de performanta etc.). Solutii si idei exista, dificila pare insa asumarea si implementarea lor.
      • Like 0
    • @ Elena Trifa
      check icon
      GAta? Este așa simplu? Pfui...
      „La nivel macro si pe termen lung, se impune insa o reformare temeinica a sistemului de sanatate” Păi tocmai asta este, că nu e așa simplu, iar reformele astea le fac oamenii, cu prostia lor și cu inerția lor aferentă.
      • Like 0
  • In plus au aparut fieme care aduc medicamente din alte tari europene la cerere. Cistiga si ele, cistiga si tarile respective. Pierdem noi, cetatenii, intotdeauna!
    • Like 2
  • Prostia si nemernicia au fost ridicate la rang de virtute! Oamenii capabii au fost inlaturati si inlocuiti cu lipitori de afise! Din pacate noi suntem primii vinovati de situatia in care ne gasim!
    • Like 0
    • @ Mihail Plinga
      check icon
      De ce NOI am fi primii vinovați? Puteți explica?
      • Like 0
    • @
      Noi i-am votat.
      • Like 0
    • @ Lucian Cheosea
      check icon
      Noi? Care noi? Poate i-ați votat dv., eu nu. Și chiar dacă i-aș fi votat, am votat ce mi s-a oferit, nu o pot vota pe soacră-mea ori pe soție ori pe fi-meu... Ce sînt prostiile astea „noi sîntem vinovați”? Asemenea abordări nu fac decît să se mascheze adevărații vinovați, de vreme ce vina individuală devine vină colectivă. Renunțați la asemenea prostii.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Nu, nu poate!
      Dar dacă și alții zic așa, i s-a părut că dă bine!
      • Like 0
    • @
      check icon
      Orice deviere de la identificarea cauzelor unei probleme și/sau a vinovaților (dacă e cazul) spre formule de tip „toți sîntem vinovați” sau, diabolic, „corupția ucide” (fără a arăta clar cu degetul spre criminali, fie ei și inconștienți și care acum regretă) etc. nu face decît să transforme vina punctuală și individuală, cum este orice vină, în vină colectivă, adică într-un fum neanalizabil, în care vinovații se pierd în massa tuturor făcuți vinovați.
      • Like 0


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult