Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce ne temem de vaccinuri, dar iubim antibioticele

vaccinare Bucuresti - Foto: Robert Ghement / EPA / Profimedia

Foto: Robert Ghement / EPA / Profimedia

Într-un moment când suntem la coada clasamentului în privința administrării vaccinului anti COVID-19, rămânem totuși în fruntea clasamentului mondial la consumul de antibiotice. Ba mai mult, acesta a crescut pe timpul pandemiei. De ce suntem îndrăgostiți de antibiotice, în ciuda efectelor adverse ale consumului excesiv și ne temem de vaccin, deși dovezile medicale pledează în favoarea sa?

Mai întâi să vorbim despre o perspectivă personală. În ultimii circa 5 ani, am ajuns de câteva ori la un doctor ORL cu dureri la ureche. De fiecare dată, scenariul a fost același – am făcut programare, doctorul m-a consultat și mi-a dat ceva picături de pus în ureche și un antibiotic folosit de obicei în astfel de cazuri. Numai ca ultima dată, nu a mai fost nevoie să folosesc antibioticul pentru că, norocul meu, nu a mai fost nevoie. Durerea a trecut de la sine. Tentația de a lua același antibiotic data viitoare când mă va durea urechea, fără să mai apelez la obișnuita vizită la doctor este foarte mare. Mai ales ca am antibioticul nefolosit la îndemână. Sute de mii de români simt la fel și, cu prima ocazie fac rost de antibiotic, chiar și fără prescripție medicală. Acest lucru ne plasează în fruntea listei țărilor care consumă antibiotice fără rețetă. 

Cum am ajuns să folosim prea multe antibiotice

Consumăm antibiotice când ne este rău, ”ne doare ceva” și suspectăm că am avea o infecție. De aceea, tentația de a lua, chiar și preventiv antibiotice este extrem de mare. Este normal până la urmă – nimeni nu vrea să sufere. Dacă antibioticele ne curmă suferința, antibioticele sunt bune, nu? Le luam când ne simțim rău, iar efectul pozitiv al lor ne convinge că ele sunt bune, că sunt singura soluție eficientă împotriva suferinței. Pe de altă parte, ne vaccinăm doar când suntem sănătoși, pentru a elimina sau a reduce drastic șansele de a ne îmbolnăvi. Nu avem nicio nevoie imediată când ne vaccinăm, cum ar fi o durere groaznică de ureche sau de stomac.

Am făcut deja în copilărie câteva vaccinuri care ne-au ferit de boli groaznice pe care nici nu le-am simțit pentru că am beneficiat de protecția vaccinurilor. Ajunși la maturitate și trecând prin mai multe infecții bacteriene, suntem mult mai tentați să apreciem antibioticele în defavoarea vaccinurilor. Deși contribuția lor la sănătatea noastră este cel puțin la fel de importantă. Nu știm ce este rubeola sau poliomielita, câtă suferință și moarte au răspândit în omenire. Abia ne aducem aminte ca am făcut vaccinuri împotriva lor. Dar ținem minte ca am avut o infecție stomacală în concediu, că am avut febră și frisoane și că ne-am făcut bine după ce am luat antibiotice. Așa se explică de ce bolnavii de COVID-19 regretă că nu s-au vaccinat abia atunci când ajung la ATI. La fel ca bolnavii cu infecții bacteriene, ei ar fi dispuși, în al 12-lea ceas, să facă o injecție, doar să poată respira din nou normal. Din păcate pentru mulți dintre ei, revelația utilității vaccinului a venit prea târziu.

Cine ne sperie ca să nu ne vaccinăm

Dar această perspectivă prin care privim vaccinurile și antibioticele nu este exclusiv a românilor. Dacă toți oamenii preferă să ia un „hap” când se simt rău, de ce totuși la noi lucrurile stau prost și în cazul antibioticelor, unde facem exces, și în cazul vaccinurilor, unde suntem în urmă?

Fără să avem pretenția unui studiu, putem paria pe cel puțin o cauză. Dacă lucrurile stau prost în cazul Sănătății și infrastructurii (de la a țevi de căldură la autostrăzi) numitorul comun ar fi statul. Pentru că nu avem încredere în stat și autorități, preferăm să facem abuz de antibiotice, chiar dacă doctorii ne spun că, pe termen lung, acest lucru ne dăunează. Și, în egală măsură, pentru că nu avem încredere în aceeași doctori, refuzăm să ne vaccinăm, chiar atunci când mor 500 de români pe zi din cauza coronavirusului.

În plus față de neîncrederea în autorități, mediatizarea campanei a fost deficitară și sabotată chiar de la vârf. Toți ”influencerii răului” au săpat peste vară la temelia și așa firavă a intenției de vaccinare a românilor cu teorii pornind de la vaccinul experimental (tema abandonată între timp) la inutilitatea vaccinării (foarte în vogă acum). Aici, la loc de cinste în topul fake news, putem aminti și de ”mișcarea pentru libertate” a celor care se opun oricărei măsuri de izolare. 

 Mulți români iau acum preventiv antibiotice, pentru că au luat dintotdeauna așa iar cuvântul doctorilor nu contează. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult