sursa foto: Inquam Photos
Pe Monica Ioniță o cunosc de, mâine‑poimâine, 30 de ani, încă de pe vremea în care eram amândoi studenți. Între timp, drumurile noastre profesionale au mers în direcții diferite, dar la ea a rămas mereu aceeași combinație (rară) de rigoare științifică și luciditate morală. Iar articolul ei, publicat acum câțiva ani in Natural Hazards and Earth System Sciences, este un avertisment asupra proceselor lente, invizibile pentru publicul larg, dar decisive pentru felul în care comunitățile vor trăi în următoarele decenii.
Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.
Monica explică, cu date și modele, că vulnerabilitatea se construiește în timp. Iar Dunărea, care astăzi abia mai susține navigația și producția energetică, este exemplul perfect. Debitul ei nu a scăzut „brusc”, ci constant, într‑un trend pe care cercetătorii îl documentează de mult.
În felul ei, Monica a spus mereu că situația în care ne aflăm este și consecința unor realități ignorate. Iar Dunărea, cu nivelul ei istoric de scăzut, este dovada că ceea ce părea „abstract” în articolele științifice devine, inevitabil, concret în economie, în energie și în viața de zi cu zi.
Eu zic s-o urmăriți pe Monica...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp




Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și acum au evaporat și Dunărea fratele meu suveranist, că asta mai rămăsese nevândută, nu se mai satură odată ăștia!
Da' ia stai că acum închid tictocul (și RTV + iRealitatea) și dacă mă gândesc cu propriul creier nu e chiar așa, Bolojan e premier doar de un an și ceva, nu poate fi vina lui... poate or fi și alții...
Suntem contemporanii unei realități de neînchipuit într-o democrație: „băieții deștepți” care ne tot conduc de atâția ani (cu voia noastră aliați într-o „coaliție pro-europeană”!) au reușit să ne convingă (!) că fără ilustra lor contribuție țara se ducea de râpă. Uite-așa se face că avem un guvern demis prin moțiune de cenzură care „guvernează” în continuare, nesprijinit de Parlament. Sorin Grindeanu rămâne președintele Camerei Deputaților, Bolojan rămâne premier, Nicușor Dan se agață de „calitățile” sale de mediator și toată lumea e mulțumită. De ce să-i schimbăm, maică, pe ăștia? O fi furat, dar au și făcut…
Dați-mi un motiv să cred că părerea mea contează, domnule Christian. Oricum, e inutilă încercarea de a mă lămuri că trăim într-o „democrație”. Ilie Bolojan ar fi putut să fie „catalizatorul” necesar unei reforme care nu poate fi amânată, dar are prea puțini suporteri. Societății în care trăim îi place prea mult șmecheria.
Viitor de AUR țara noastră are…
-14.8.2026-
Vinovati de circul mediatic creat de jegurile Bolojan si Miruta sunteti voi, mah! Voi!!!! Astia care lucrati in mass media si v-ati lasat cumparati de politicieni, care au bagat in curu’ vostru bani la greu ca sa scrieti numai ce vor aia din politica si cam atat.
Intr-o tara in care padurea este atat de deasa incat -vorba aia dintr-un film - “nici musca nu iese nefutata” - tre’ sa fii batut in cap incat sa ii crezi pe aia de la stiri - inclusiv digi24 - ca “iata ce surpriza placuta! Prosumatorii s-au mobilizat si au pornit invertoarele.”
Nu va este ba, rusine?
Continuand in stilul asta in care doar imaginea conteaza, va intreb, sincer:
Pe cine mama dracului credeti ca o sa puna stampila cetateanul de rand la utmatoarele alegeri? Alegeri care e foarte posibil sa fie chiar mai curand de 2028.
Ai?!