Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

De ce plânge omul cu barbă

Cătălin Toculeț

Foto: Facebook Cătălin Toculeț

„M-am pornit la 4 dimineața către secția din Goteborg unde am fost delegat. La ora 6 am făcut un mic instructaj, am sigilat urnele, am ștampilat buletinele de vot... chestii tehnice înainte de începerea votului. Am și băut o cafea și am halit rapid un sandwich. La 7 s-a pornit votul.

Am fost 5 persoane care notau datele din CI sau pașaport; ofeream buletinele de vot cu explicațiile aferente și ștampilele. Până pe la 8.30 a fost OK, erau două trei persoane, în general nimic stresant. Fiind pentru prima dată delegat, m-au așezat în celălalt capăt al mesei ca să nu încurc. La 8.30 a fost ca la deschiderea unui magazin foarte popular. Instant, s-au umplut sala de conferințe unde amenajasem secția de votare, scările și două paliere ale hotelului! Aveam pe masă 3 - 4 CI-uri, plus 2 - 3 pașapoarte. Ștampilele schimbau posesorul cu o viteză incredibilă într-o liniște și ordine fantastică. Timpul de așteptare a fost în medie de 4 ore. Nu m-am ridicat de pe scaun până la două, când m-am dus la budă prima dată. 

Când am ieșit pe hol și am văzut câți oameni erau, câți copii, câte mămici însărcinate!... Jesus, am început să plâng pur și simplu! Am fugit la baie și m-am întors pe scaun. Shit, hohoteam pe bune, serios. Nu plâng în general, dar imaginea aia cu oamenii ăia frumoși pe hol m-a topit pur și simplu. Îmi era rușine și ciudă că plâng ca un prost, dar nu mă puteam opri. Câteva minute bune a durat chestia asta, timp în care am continuat să scriu date și să completez fișe. La un moment dat, o fetiță o întreabă pe mama ei de ce plânge nenea cu barbă. I-am zis că de bucurie, i-am dat ștampila și i-am zis să o ajute pe mama ei. Bucuria mare a fost să vezi familii faine împreună cu copiii lor, vorbind între ei limba locală, perfect integrați, și cu un aer fin occidental, select.

A fost cea mai intensă zi din viața mea. Am consumat un pix și am făcut bătături la degete. Dimineață la 4 conduceam spre casă amețit bine de tot. La ora 6 am dus copiii la școală, iar la 7.30 am început lucrul. La 19.00 am adormit și până a doua zi dimineață n-am știut nimic. Dar a meritat.”

Ce ați citit e mărturia lui Cătălin Toculeț, un român care a lucrat 14 ani în România ca designer, dar a plecat acum 4 ani cu familia în Suedia. Acum, lucrează acolo ca mecanic și șofer de macara și a dorit să fie delegat într-o secție de votare la alegerile din 26 mai. Mi-am permis să public mărturia cu acordul său, ca să vedeți cum au trăit această zi și românii din diaspora care au avut grijă de voturile noastre.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce nu ești șofer de macara în România omule cu barbă? Trăiești în Suedia și votezi cine să-i reprezinte pe români în parlamentul european? Nu-l iubesc pe Dragnea ba dimpotrivă dar genul ăsta de maimuțăreli mă scârbește.Familii plecate definitiv din România care nu se tratează în spitalele din Ro.nu circulă pe drumurile din Ro.nu primesc salariile sau pensiile din România și totuși li se pare normal să decidă cine conduce România. Nu credeți că ar fi bine să-i lăsați pe oamenii care trăiesc în țară să decidă cine să-i reprezinte.Exact că la primării.Daca eu nu locuiesc în Vaslui sau Craiova nu mă duc să votez cine să conducă acele orașe.
    • Like 0
  • "Bucuria mare a fost să vezi familii faine împreună cu copiii lor, vorbind între ei limba locală, perfect integrați, și cu un aer fin occidental, select"
    Eu as plange pentru neputinta noastra ca natie in a simti bucuria asta mare in Romania, vorbind limba locala, perfect uniti si integrati si cu un aer fin de european select?. Fireste este mai greu sa construiesti ceva decat sa te incadrezi intr-o societate pusa la punct
    • Like 1
  • Mărturie de suflet pt iubirea oamenilor ce își doresc sa conviețuiască frumos, in civilizație, cu respect, .... Și lacrimile mele sunt de emoție .....
    • Like 0
  • Bineinteles ca te apuca hohotele de toate felurile cand te gandesti ca ii trimiti pe Basescu, Blaga, Falca in Parlamentul European. In semn de respect probabil pentru tot ce au facut ei pentru noi.
    Cum sa nu dardai de emotie si de patriotism cand Raluca Turcan vine sef la Camera Deputatilor?
    Pentru asta ne-am inghesuit iar la vot?
    Aceeasi poveste? Uitam atat de repede istoria foarte recenta?
    • Like 0
    • @ Vali Cristea
      Filbert check icon
      Linisteste-te, imaculatu' Ciolacu e noul dragnea la CD. Da, chiar ala de vîna cu Hayssam.
      • Like 0
  • Frumos!
    Respect!
    • Like 0
  • mi s-au umezit și mie ochii citind acest articol-mărturie!!!! același vânt fermecat care l-a măturat în 2014 pe marele favorit Ponta în turul 2, vânt de care vorbea CTP, ne-a însuflețit și în această duminică de pomină! Felicitări, Cătălin Toculeț, m-ai făcut mândru că am astfel de co-naționali! Ca tine și ca cei pe care i-ai văzut tu la coadă!
    Și mi-ai dat și un exemplu pentru mine... Am fost și eu delegat USR la alegerile din 2016, m-am oferit și acum dar nu m-au mai angrenat...
    • Like 3
  • dan check icon
    Omule cu barba nu ai de ce sa te jenezi au plans multi se bucurie.
    • Like 4


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult