Demisia lui Teodor Meleșcanu – o urgență între răspundere penală și solidaritate

(Foto Inquam Photos / George Calin)

Rămâne uluitoare insistența acestui om de a se situa în zona gri dintre fantezie și ticăloșie.

Duminică, în timp ce la sute de secții de votare din Europa erau cozi de 6-8 ore, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu ne liniștește că procesul electoral în diaspora se desfășoară în condiții optime.

Seara, intervine la televiziuni pentru a spune că nu vede nimic scandalos în a sta o oră la coadă pentru a vota. Doar și el a stat o oră la vot la New York și a fost bine.

Paranteză: înfrumusețarea situației de la New York nu este nici întâmplătoare, nici nevinovată. Postul de consul general de la New York este ocupat de unul din celebrii avocați ai penalilor, vedetelor și retrocedărilor, Cătălin Dancu. Acesta s-a făcut remarcat recent prin implicarea în scandalul lobbiștilor anti-justiție și al scrisorii plătite a lui Rudolph Giuliani. Mai multe aici. Paranteză închisă.

A doua zi își cere ipocrit scuze celor care nu au putut vota și anunță declanșarea unei anchete la misiunile diplomatice unde au fost probleme.

A treia zi recidivează în cel mai batjocoritor mod, prefăcându-se că tot nu înțelege ce nu le convine românilor, anunțând iar că va trimite echipe de control în țările în care au venit oameni mulți la vot.

De aici încolo am două tipuri de remarci de făcut:

1) Să admitem prin absurdul cel mai absurd că ministrul și echipele de control sunt animați de bune intenții și au ca singur scop aflarea adevărului. Să admitem tot prin absurd că ei fac verificări corecte la cele câteva sute de secții în care zeci de mii de oameni nu au reușit să voteze. Şi să admitem, în sfârșit, tot prin același absurd maxim, că se dovedește că oamenii de casă ai partidului au încetinit și sabotat ei înșiși procesul de votare, că aceștia nu au respectat consemnul transmis de ambasadori și că au decis cu de la sine putere să închidă secțiile de votare și să cheme forțele de ordine locale să îi evacueze pe cetățenii români. Așadar, se descoperă sute de nereguli grave. Își face cineva iluzii că MAE și acest ministru venind din altă lume vor pedepsi sute de oameni? Şi dacă se constată că au fost sute de abateri și toți oamenii au greșit la fel, a cui e greșeala, până la urmă? Nu cumva chiar a ministrului? Asta înseamnă că Meleșcanu așteaptă ca echipele de control să dovedească faptul că Meleșcanu e vinovat pentru umilirea publică a zeci și sute de mii de compatrioți? 

Abia acesta e absurdul în stare pură. Echipele de control nu au absolut nimic de făcut și de cercetat. Dezastrul de la alegerile din diaspora nu este un accident sau o catastrofă naturală; el este un proces determinat de decizii majore intenționate și greșite, luate la București, de responsabili politici care sunt ușor de identificat și de tras la răspundere. Vina nu este a funcționarilor din ambasade sau consulate care au lucrat ei înșiși în condiții umilitoare, uneori la un pas să fie linșați de masele de oameni obosiți și batjocoriți. Răspunderea penală o poartă cei care – de la Dragnea și Dăncilă până la Meleșcanu și Ciamba – au decis să limiteze dreptul constituțional la vot al unor concetățeni, știind că aceștia vor vota împotriva lor.

2) Să admitem, printr-un alt absurd la fel de absurd că suavul domn Meleșcanu chiar nu se aștepta să se întâmple așa ceva, în inocența lui angelică, pe care am descoperit-o pe toți când îi trimitea pe românii de la Paris să viziteze orașul Nancy și să voteze acolo. Dar asta s-a întâmplat: zeci și sute de mii de compatrioți români – așa cum nu s-a întâmplat cu cetățenii niciunei țări europene – au fost expuși în văzul lumii întregi, în ochii trecătorilor belgieni, englezi, danezi, italieni, germani, unor umilințe greu de imaginat. Acești cetățeni români au fost pentru câteva ore abandonați de toată lumea: statul român s-a întors împotriva lor și a cerut statelor de adopție să se întoarcă și ele cu forța armată împotriva lor. Acești cetățeni români au fost privați de cetățenie și de demnitate, au fost abandonați unei stări de non-drept și expuși unor tratamente de care nu beneficiază nici refugiații sau prizonierii de război.

În unele orașe europene, poliția, Crucea roșie sau simpli cetățeni locali au venit în ajutorul românilor flămânzi, udați de ploaie, înghesuiți în spații inumane și le-au distribuit mâncare sau apă. Duminică, pentru că au vrut să-și exercite un drept uman fundamental, zeci și sute de mii de cetățeni români și-au pierdut cetățenia română și demnitatea de a fi români, pentru că le-au fost retrase de către statul român.

Pentru asta, pentru această gravă violare a drepturilor omului, pentru această trădare a misiunii și onoarei cu care a fost investit, Teodor Meleșcanu trebuie să demisioneze de urgență și să se pună la dispoziția organelor de urmărire penală. Minte când spune că nu i-a cerut nimeni demisia. Un singur român care nu a putut să voteze dacă i-ar fi cerut-o și tot ar fi trebuit să țină cont de ea. Dar i-au cerut demisia deja zeci de mii de români. Orice întârziere în luarea acestei decizii unilaterale este o atingere gravă adusă imaginii României. Teodor Meleșcanu nu poate continua să fie ministrul românilor cărora le-a refuzat dreptul de a fi cetățeni români.

Iar dacă persistă în a se considera nevinovat, atunci să demisioneze din solidaritate cu românii pe care pretinde că îi reprezintă și care au eșuat în dreptul lor. Eșecul lor este și eșecul lui. Iar eșecul lui înseamnă demisia imediată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp