Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice

Ora de latină, în grija patrioţilor

Problema eliminării orei de limba latină din programa obligatorie a clasei a VIII-a a generat multe dezbateri în mediul intelectual românesc, ideea predominantă fiind aceea că elevii ar avea nevoie vitală de această oră şi că fără ea ar absolvi şcoala cu o infirmitate insurmontabilă. Argumentele aduse sunt, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, atât de desuete şi stânjenitoare, încât pe mine ca clasicist mă fac să roşesc: 1. noi, românii, care, aşa cum ne învăţa Grigore Ureche, „de la Râm ne tragem”, avem datoria morală să studiem limba strămoşilor noştri romani ca să nu ne pierdem identitatea prin necunoaşterea trecutului nostru etc.; 2. elevii au nevoie nu numai de ştiinţe aride, care anchilozează spiritul, ci şi de o educaţie umanistă, şi ce altă materie poate deschide calea spre umanioare decât latina?; 3. în tradiţia şcolii româneşti, elevul a avut, de câteva decenii încoace, o oră de latină la clasa a VIII-a, iar eventuala ei înlăturare ar fi o măsură antinaţională.

Pe tracomani, adică pe ăia care cred că traco-daca a fost buricul tuturor limbilor şi că românii nu datorează nimic romanilor şi limbii latine, nu-i iau în serios. În tot acest cor răguşit al patrioţilor îngrijoraţi am remarcat excepţia fericită a vechiului meu prieten Dr. Ştefan Colceriu, care, chiar pe acest site, a scris o pledoarie emoţionantă, sinceră şi deşteaptă în favoarea limbii latine.  

Audiatur et altera pars sau argumente pentru o poziţie diferită

Eu mă delimitez însă de poziţia favorabilă orei de latină şi, cu toată răspunderea de clasicist care am predat şi predau în continuare latină, dar şi cu riscul de a fi tratat cu sudălmi, susţin categoric eliminarea ei. Iată argumentele mele:

  • A. unicul „avantaj” al unei singure ore pe săptămână de latină la clasa a VIII-a este încărcarea inutilă a programului elevilor;
  • B. latina nu este disciplină fundamentală şi, prin urmare, impunerea ei nu se justifică;
  • C. scopul studierii latinei la clasa a VIII nu este întărirea sentimentelor patriotice şi nici consolidarea limbilor romanice sau a gramaticii româneşti.

A. De ce este inutilă o oră pe săptămână de latină?

Nicio limbă străină nu se poate studia cu succes într-o oră pe săptămână, iar latina, oricât de sexy am încerca noi s-o prezentăm, este o limbă foarte grea: gramatica este foarte stufoasă şi nu se poate învăţa decât prin memorare mecanică. Desigur, există o logică foarte clară a sistemului ei morfologic, dar, la urma urmei, până când nu înveţi pe dinafară declinările substantivelor şi conjugările verbelor, nu vei putea pricepe această logică, nu vei putea citi latineşte şi nu vei înţelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voinţă şi repetiţie, pentru că – nu-i aşa? – repetitio est mater studiorum. Şi tare mă tem că un elev mediu de clasa a VIII-a nu-şi va pierde vremea memorând tabele cu desinenţe latineşti pentru o materie periferică din orar. Ceea ce-ţi rămâne deci, ca profesor, de făcut într-o oră pe săptămână este să le spui copiilor diverse istorioare şi legende, să-i înveţi nişte proverbe ca Aquila non capit muscam şi să încerci să traduci propoziţii inepte din manuale, precum In patria nostra multae siluae sunt. Mi se pare, sincer, cam puţin pentru a justifica încă o oră în programul – şi aşa extrem de încărcat – al unor adolescenţi de 14 ani.

B. Obsesia orelor obligatorii este nocivă

Constat cu tristeţe că mulţi dintre profesorii români au, în continuare, nostalgia obligativităţii disciplinelor pe care le predau. Dintr-un anumit punct de vedere, pot înţelege această năzuinţă la profesorii de latină, mai ales că ei au fost trataţi în România cu dispreţ de mai toţi miniştrii ingineri şi directorii inculţi de şcoli şi licee, care, educaţi ei înşişi în şcoala comunistă, nu ştiu decât că latina este o limbă moartă. Totuşi, dacă e să fim cinstiţi, trebuie să admitem că pentru un elev de clasa a VIII-a sunt materii mai importante decât latina. Nu cu forţa vom face limba latină iubită de adolescenţi, ci cu inteligenţa. Şi mai trebuie să ne scoatem din cap ideea aberantă că latina şi greaca veche se mai pot studia în masă. În Marea Britanie, spre exemplu, latina nu este obligatorie în nicio şcoală şi cu toate acestea în toate şcolile de elită (dar şi în cele mai puţin ilustre) există elevi care optează pentru această limbă, iar concurenţa pentru un loc la facultăţile de limbi clasice nu este nici ea neglijabilă. Merită să ne întrebăm ce anume îi motivează pe englezi, care nici nu se trag din romani, nici nu vorbesc o limbă neolatină, să studieze de bunăvoie latina (şi nu puţini dintre ei chiar şi greaca veche), fără a fi forţaţi în vreun fel, şi de ce elevii şi părinţii români sunt atât de ostili acestei discipline. Răspunsul e foarte complex şi ţine în primul rând de o anumită filosofie educaţională: pe de o parte, britanicul educat, cu bani şi cu ştaif ştie că latina n-o să-i strice niciodată odraslei, iar pe de alta, promovarea latinei în şcoli se face prin argumente ceva mai inteligente decât acelea enumerate la începutul articolului. Mutatis mutandis, românul mediu n-a mai învăţat latină serios dinainte de război, căci comuniştii i-au băgat în cap că e o limbă moartă şi că, oricum, materiile umaniste sunt mai mult pentru fete de pension, iar profesorii de latină, vitregiţi ei înşişi de un sistem permanent duşmănos, n-au mai găsit puterea să iasă dintr-o anumită inerţie intelectuală.

C. Latina ca auxiliar este o idee greşită

Este dincolo de orice îndoială că româna este o continuatoare directă a limbii latine vorbite în ţinutul romanizat al Daciei, dar mizând pe acest argument paşoptist nu vom convinge pe nimeni să studieze latina ca auxiliar al istoriei patriotice în secolul 21. E nevoie de ceva mai mult decât o retorică patriotardă sau vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulţi vorbitori non-nativi excelenţi de franceză, spaniolă şi italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveţi franţuzeşte perfect şi fără latinească. Nu voi începe să înşir eu însumi argumente în favoarea latinei, ci voi apela la cea mai celebră clasicistă din Marea Britanie şi poate chiar din lume, Mary Beard, o profesoară non-conformistă de mare calibru intelectual la Cambridge, care a acceptat să predea latină unor adolescenţi începători la aşa-numita „Dream School” a nu mai puţin celebrului bucătar englez Jamie Oliver. Mary este un exemplu perfect de cum se poate preda latină deştept şi dinamic. Răspunsul ei la întrebarea aparent obraznică a unei fete la ce foloseşte să înveţi latineşte este aproape dezarmant, dar cucereşte prin sinceritate.

În concluzie, găsesc propunerea eliminării orei de latină obligatorii la clasa VIII-a binevenită. Aşa cum este ea concepută şi predată momentan, este o pierdere de vreme justificată prin argumente patriotice depăşite de realitatea contemporană europeană. Studiul latinei în România trebuie reformat din temelii, iar ideea de a obliga elevul să aibă încă o oră rătăcită în orar, de care nimănui nu-i pasă, numai pentru a asigura norma unor profesori ameninţaţi cu şomajul este cu siguranţă o temelie şubredă. Latina nu este o limbă uşoară, nu se poate studia într-o oră pe săptămână şi nici nu este pentru toată lumea. Decât o oră neînsemnată în orar, mai bine lipsă. Da, această soluţie radicală poate părea şocantă şi nedreaptă pentru profesorii de latină, dar există soluţii alternative. Despre ele, în articolul următor. 

Citește mai departe:

Susțin introducerea gramaticii la liceu

Ce sunt românii care scriu fără diacritice

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Limba latina e o limba moartă pe care o mai folosesc arheologii, istoricii(cred) și probabil în alte domenii dar foarte restrâns. Deci, în opinia mea, limba latină ar trebui studiată doar în universități de către persoane care sunt cu adevarat interesate de aceasta limbă. Cu toții (cred) am făcut latina în scoală. Câți dintre noi știu aceasta limba doar pe baza a ceea ce am făcut în scoală? Probabil foarte foarte puțini spre zero. Cred ca romanul are o problema când vine vorba de a aduce lucruri noi în educație. Limba romana e o materie trista și foarte deprimanta în care am învățat despre cum romanii se ucid unii pe alții (subiecte demne de "știrile de la ora 5") gen, "Moara cu noroc", "Ion", "Baltagul" etc. Apoi poezii, de asemenea deprimante despre iubiri imposibile sau pierdute și chiar morbide pe alocuri ale altor triști deprimați... A văzut cineva vreo carte de engleza Cambridge? În acele cărți copii/studenții învață, la limba engleză, să gândească, învață sa-și exprime o părere, învață sa aibă o opinie logică și de bun simt despre orice subiect. Exemplu, nu e nevoie sa fii un om de știință, istoric sau arheolog ca sa poți sa ai o opinie despre asta. La nivel general se discuta despre absolut ORICE aspecte ale vieții. Se fac grupuri de câte 2 -3 sau mai multi elevi/studenți și învață sa dezbata intre ei anumite teme. Mai mult ca un joc. Gramatica nu se bagă pe gat cu forța ci se învață mai mult din context. Apoi, știți de ce se zice despre Finlanda ca are cel mai bun sistem de învățământ din lume? Ei bine, am fost acolo în 2019 pentru o luna și am văzut cu ochii mei de ce. Copii au zilnic la scoală nu mai mult de trei ore. Apoi copii sunt luați în grup și sunt duși la biblioteca pentru alte câteva ore. Acolo se joaca, citesc cam ce vor ei, studiază, mănâncă și iau cărți pentru acasă. In general nu au teme pentru acasă! In alte zile, după orele de la scoală, sunt duși sa pescuiască, sau la piscine, sau în diverse ateliere si alte locuri. Școala nu e o mare plictiseala deprimanta pentru ei. Si asa ajung la 16-18 ani sa știe despre orice, doar din scoală, Inclusiv cel putin o limba străină la perfecție. Nu mi-a venit sa cred cât de bine vorbesc cu toții engleza pe acolo. Nu puteam sa-mi dau seama dacă sunt nativi vorbitori de engleza sau ce.... Soțul meu e cetățean Britanic vorbitor nativ de engleza. Deci comparația o aveam lângă mine... La noi însă, nici după 8-10 ani de studiu a limbii engleze prin școli nu știe nimeni engleza. Iar voi încă mai insistați prostește sa țineți în școala romanească orele de limba latina care e o limba moarta și inutila aproape pentru toți. .
    • Like 0
  • Corect argumentat.In plus am ajuns in situatia,aberanta,ca fiecare profesor sa-si considere materia ca fiind unica care trebuie predata in scoala.Spun asta fiindca am vazut cat de stufoase sunt manualele."Indopam" copiii cu toate tampenile "alternative" si cu sedentarism.Urmarea? Am vazut,pe foarte multi,ca sunt semihandicapati fizic!Abia merg pe drum.Sau merg stramb.Stau acasa la computer sau la telefon,nu fac ore de sport si apoi ne intrebam ce crestem?
    Stim cati copii obezi avem?Cati cu platfus,cu probleme circulatorii,cu astm,cu alte maladii?Mai e valabil dictonul "Minte sanatoasa in corp sanatos"?Dupa situatia actuala eu zic ca nu.Sa vedem cine ne va mai putea sustine maine.Deocamdata nu vad decat o singura "realizare" a noului sistem de invatamant-creste anual numarul analfabetilor!
    • Like 0
  • Discuția se poartă în termeni falși; orice cunoștințe din programele școlare își dovedeac posibila utilitate de-a lungul timpului celor doritori să le găsească rostul. Problema e a gradului de utilitate nu pentru un anume procent din elevi, ci pentru articularea nucleului de cunoștințe necesare unui absolvent de clasa a opta, bombardat cu informații ce riscă a nu mai deveni cunoștințe (informații articulate!), ci rămase disparate! Astfel văzute lucrurile, se mai poate răspunde cu DA sau NU?
    • Like 0
  • Nu sunt de loc de acord cu acest articol.În primul rând pentru că mă ofensează ignoranța debordantă la adresa "tracomanilor",grup din care mă aflu.Simplificarea totală a ceea ce credem noi este o dovadă de ignoranță.Îi recomand domnului Bogdan Cristea să citească câteva materiale debitate de acești fanatici pro-barbari care fac ce fac doar ca să fie hipsteri științifici.În legătură cu argumentele:
    A.Recunosc,am (fiind încă sunt elev într-a opta) o profesoară calificată,nu vreun diriginte plictisit cu prea puține ore.Ora de latină este OK.Cine vrea,își face tema, cine nu, ascultă teorie despre istoria civilizației romane și prinde și niște gramatică. Motivul pentru care nu poți să predai cum trebuie materiile cu o singură oră pe săptămână este pentru că nimănui nu-i pasă de ele.Toată lumea învață pentru examen ca să ajungă la un liceu bun.Nu puțini sunt semi-cretinii cu medii de zece curat care nu fac nimic altceva în cele 6 ore pe zi decât să tocească la română și matematică,având medii umflate ca să rămâne școala "de prestigiu".
    B. Scoaterea din obligativitate le dă directorilor puterea de a face și mai mult ce vor. Eu personal am o oră în plus de sport,care era opțională înaintea noii legislații, pe care n-a vrut-o nimeni, dar care a ajuns acolo pur și simplu,pentru că trebuia să i se completeze catedra unei nou venite și directorul era de sport.
    C.Este dincolo de orice îndoială.Altă lovitură acordată daciștilor. Puteai măcar folosi o frază stas mai puțin clișeu,dar însă ai ales-o pe cea mai comună și aberantă. Nimic în istorie nu este dincolo de orice îndoială.Nu știm nici ce s-a întâmplat la revoluție în 89, crezi că știm ce a fost acum 2000 de ani?
    Argumentul că latina este o poartă de intrare către limbile romanice mi se pare și mie aberant,și aici se încheie lucrurile bune din articol.Cursul acelei doamne Mary Beard a fost odios de privit și sincer am renunțat să mai caut acea explicație "dezarmantă".Sper că nu am închis chiar înainte să înceapă partea bună (mult după jumătate).
    Problema nu este ora de latină în sine,cum dorește acest articol să arate.După logica sa, eu astăzi (vineri) nu trebuia să am ore. Say goodbye orelor de istorie, engleză, civică și tehnologică, deoarece majoritatea argumentelor se aplică și acolo.
    Dar recunosc, din punctul de vedere pur practic și pe o durată scurtă, scoaterea limbii latine este o idee foarte bună. Păcat că în ritmul ăsta ne pierdem ultimul atu educațional asupra străinilor.Ei sunt moderni dar de-abia mai au materii.Noi suntem comuniști cu un sistem regurgitat de la URSS, da avem multă materie,un curriculum foarte mare care poate fi cuprins de cei 2% elevi chiar geniali.Dacă continuăm să simplificăm totul ajungem ca englezii din videoclipul arătat.Copiii aceia păreau mai degrabă că ar fi cu dizabilități mentale,zici c-aveau toți CES.

    • Like 0
  • Marian check icon
    Subscriu, ar trebui scoasa din lista de materii obligatorii. Aplicabilitatea ei in societatea actuala e extrem de redus ca sa fie studiata in masa. Mai bine invatam declinari si conjugari la o limba de circulatie, cum ar fi ... eu stiu ... germana. Mie mi-ar fi fost de mare folos mai alea ca lucrez la o companie... germana. In schimb statul roman a avut grija sa studiez limbi moarte, sa nu care cumva sa-mi pierd identitatea culturala si sa uit ca sunt roman. Cine sustine aberatia asta este ori idiot ori produsul unui sistem educational tampit din care nu poate evada.
    • Like 0
  • check icon
    CINEVA (vizibil din domeniu), pe siteul Republica ro, aduce din nou în discuție (in)utilitatea studiului limbii latine în clasa VIII. /// Știrea mi-a sosit pe cînd mergeam cu metroul. /// Întîiul reflex mi-a fost să dau ochi roată, în jur, pentru a sesiza cît va fi intervenit latina - studiată ori ba de dînșii - în formarea compatrioților aflați în vagon.
    Cu subiectivitatea aferentă, nu am mirosit să fi intervenit cu ceva - la pomeniții - răsfoirea vreunui Cicero ori conjugarea vreunui șirag de verbe. /// După care, mi-am zis că acea limbă o fi de studiat - în primii 12 ani de școală - poate în domeniul umanist al liceelor. Care vrea, poate apoi să o descifreze cît dorește dînsul, prin vreo facultate specializată. /// CUM ZICEAM, mi-i aici o simplă părere. După care subsemnatul se pune-a medita, de unde-o veni acest interes al multor dascăli, foarte posibil și al oficialităților pentru studiul latinei (și similarelor, întru efect în massă). /// Chit că puștiul zbanghiu ce sesiza lipsa hainelor împăratului nu era chiar idiot, resposabilii nu se obosesc a oferi detalii (unele viabile, nu povești). /// Atitudinea de bază-i că nu te duce pe dumneata capul, iar în paralel nu sesizezi ce modificări adus-a și aduce (în mult bine, poporului) buchisitul acelei limbi. /// Mărturisesc a putea să-mi scape, unele motive, ale acelui interes oficial pentru latină. /// Unul mai departe de simplul orgoliu al învățaților (că ocupația lor își are rost), de pericolul suprimării unor catedre, de vreun sîc arătat spre unguri, cu originea noastră latină. /// E de cercetat, ce și cum. Și neexistînd vreun contract pentru dibuirea lucrurilor.
    • Like 0
  • Gabs Gabs check icon
    Am studiat latina intr-a VIII-a, o ora pe saptamana. Materie obligatorie, prof necalificat, de istorie sau asa ceva, care avea nevoie de ore pentru a-si completa catedra. Cred ca deja se subintelege ca nu prea mi-a folosit ora aia de latina pe saptamana. Singurul lucru interesant cu care am ramas fost cazul in plus din limba latina comparativ cu alte limbi romanice. Ca intelegerea/traducerea unui text in latina e o provocare a logicii, ca te ajuta sa intelegi mecanismele lingvistice ale altor limbi straine pe care le studiezi, chiar si ale celor din alte ramuri lingvistice (prin comparatie) le-am aflat mai tarziu, in liceu, unde am 'servit' latina la modul serios (cu teza cu tot). Prin urmare, impartasesc parerea celor care cred ca ora obligatorie de latina dintr-a 8-a nu prea are sens :)
    • Like 2
  • In calitate de tata de copil care a studiat latina in clasa a opta n-am nici o retinere in a califica inept acest fel de a "studia" o limba clasica.
    Nu foloseste nimanui, in nici un fel, cu exceptia, desigur, a profesorilor care isi completeaza catedrele cu limba latina.

    Exact ca si studiul integralelor si derivatelor in liceu: o pierdere de vreme, cei mai multi bacaloriati ispravasc liceul fara sa aiba macar habar sa calculeze TVA-ul din pretul unui produs, sau cat linoleum sa cumpere pentru a acoperi bucataria cu minimum de cheltuieli.
    • Like 1
  • check icon
    cred ca performanta se face prin acumulare, deci heirupismul nu are ce cauta in invatamant (anul asta invatam chineza, apoi religia si in ultimul an rugby, iar examenul se da la ... latina ca tocmai se schimba curicula :) ), deci : solutia generala trebuie sa sune asa : studii minime obligatorii 8 cl, cl 1-4 examinate notata pt 2 materii impuse + 2 materii alese din 10; cl 5-8 teze la 3 materii impuse + examinare notata la 3 materii din 12 alese; cl 9-12 teze la 4 materii impuse + examinare notata la 4 materii alese din toate materiile existente (eventual ex. matematici superioare, examinare in institutii de invatamant superior, ....), inscrierea la facultate pe baza de rezultate cu examenul final numai la implinirea varstei de 23 de ani, dottore numai cu activitate minima de 10 ani + 30 de articole + 5 carti publicate (in domeniu), varsta minima 45 de ani, fara antecedente penal de genul mita (data-luata), omor, spalari de bani, apartenenta la grupari mafiote din domeniul economic ...
    • Like 0
  • Deci autorul vrea să spună :
    1. Noi nu suntem în U. K. Păi asta o știam
    2. Ce te face să crezi că româna se trage din latină ? Dovezi ? Nema. În schimb Împăratul Traian interoga prizonierii daci fără interpret. A scris-o unul care a intrat după aceea în politică. Ți-ar place să-l știi, să-i cunoști textul ? Pune mâna mai mult pe carte.
    3. Sper din tot sufletul meu că ai ceva cunoștințe de istorie antică. Și-mi dau seama că nu ai. Oameni care să-l înjure pe Dumnezeu am auzit. Cei care să ceară ce ai cerut tu, nu.
    4. La sfârșit, citește ce ne-a mai rămas din Publius Ovidius Naso.
    5. Ești sigur că nu te cheamă George W. Bush Jr. ? Ăla de a făcut pulbere totul în Orient ?
    6. ”V-am adus haosul, dar eu îi spun ordine”.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult