Într-o Românie în care cultura e Cenușăreasa, o companie de familie o îmbracă în prințesă și o duce la bal. Pariul câștigat de Jidvei când a mizat pe cărți, filme, teatru, modă și muzică
„Cultura nu e cheltuială – e infrastructură neurologică.”

„Cultura nu e cheltuială – e infrastructură neurologică.”
„Mătușa mea, pe care o evoc în carte și care era adolescentă în perioada interbelică, îmi povestea cum puneau pe masa de Paști doi cozonaci mari, cilindrici, tip panettone. Se punea un cozonac la un capăt al mesei, alt cozonac la celălalt capăt și între ei bunătățile de Paști, mielul, drobul, ouăle roșii, Dar cu cozonac se mânca tot, era un fel de pâine, nu se făceau încă umpluturi”, spune Tatiana Niculescu.
Citește mai multVinovatul era ghidat, prin metoda loviturii de ștergar la spinare, către dormitor, după care i se ura noapte bună. (Foto: Profimedia Images)
Citește mai multA fost doar un om. Un om ce a devenit un cuvânt. Venea pe la porțile noastre să ne măsoare bunătatea sufletului. S-a stins neștiută de nimeni. Și totuși a rămas în urma ei o dâră de lumină ce poartă un nume. (Profimedia Images)
Citește mai mult- Tata, e un craniu! Sunt oase! Ce sfinți!? Ce moaște!? au răspuns copii speriați. Era prima dată în viața lor când vedeau așa ceva. (Foto: Basilica.ro)
Citește mai mult„Pentru mulți oameni, linia timpului e greu de înțeles. Istoria e percepută așa cum percep copiii trecutul: că sunt 100 de ani, 1.000 de ani sau 10.000 de ani, e demult. Așa că le e foarte ușor ușor să amestece un artefact vechi de 1.500 de ani, cu unul de 2.000 și cu unul de 2.500. Această confuzie e foarte utilă în discursul naționalist”, spune Radu Oltean. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Citește mai multEu am înțepenit. Pentru o clipă l-am privit pe fratele meu, apoi amândoi pe tata. Sergiu a avut puterea să îi mângâie blând și cu tot dragul fruntea... (Foto: Cristian Lipovan/ Profimedia Images)
Citește mai multA reușit să supraviețuiască la răscruce de imperii și de vânturi. S-a ascuns în codri, a mâncat rădăcini, dar a supraviețuit în timp ce imperiile au murit. (Foto: Ovidiu Matiu)
Citește mai multSindromul Bucureşti e grav fiindcă trebuie să luptăm cu noi. (Foto: Getty Images)
Nu cunosc nicăieri în România un loc mai impresionant decât cimitirul săsesc din deal de la Sighișoara. Construit pe coasta din afara zidurilor cetății, cimitirul acesta în trepte poartă în sine, esențializate, misterul, demnitatea, organizarea, inteligența, echilibrul, severitatea, ingeniozitatea, ierarhia și calmul unei lumi cu totul dispărute și atât de străine, în fond, înțelegerii comune din România de astăzi.
Citește mai mult