Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De la începutul crizei COVID-19, ONG-urile din România au dotat spitalele cu echipamente și aparatură în valoare de 14 milioane de euro

Peste 140 de unități sanitare din România au primit, de la începutul pandemiei, sprijin din partea organizațiilor non-guvernamentale pentru a gestiona criza provocată de coronavirus. 

Potrivit datelor strânse de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), 80 de organizații neguvernamentale au reușit, în șapte săptămâni, să cumpere echipamente și aparatură medicală în valoare de peste 13,95 milioane euro pentru spitalele din țară. Suma reiese din calculul făcut ARC pe baza informațiilor comunicate de respectivele organizații. 

„De la începutul pandemiei COVID-19, sectorul nonguvernamental s-a implicat în dotarea spitalelor și protejarea personalului medical. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a strânge fonduri pentru protejarea comunităților”, se arată într-un comunicat semnat de mai multe ONG-uri.


Testare Covid

Există alte zeci de organizații din România care au venit în ajutorul medicilor și al spitalelor, dar a căror contribuție nu se regăsește în aceste cifre. „De asemenea, merită menționat rolul esențial pe care o mulțime de alte organizații îl au în sprijinirea grupurilor vulnerabile și care fac tot ce e posibil pentru a-și îndeplini misiunea și pentru a sprijini în continuare beneficiarii, în ciuda contextului în care ne aflăm”. 

Cum arată impactul produs de sectorul neguvernamental în cifre:

  • Suma strânsă de organizații: 14 milioane euro
  • Suma cheltuită pe aparatură și echipamente: 13,95 milioane euro
  • Ventilatoare: 116
  • Aparate de testare: 21
  • Teste PCR: 30.793
  • Monitoare: 72
  • Peste 60.000 aparate medicale (injectomate, panouri, pulsoximetre, tuneluri decontaminare, lămpi sterilizare, defribilator etc.)
  • Consumabile medicale: aprox 81.000
  • Combinezoane: peste 41.500
  • Măști chirurgicale: peste 1,5 milioane
  • Măști cu filtru: 455.000
  • Protecții ochi (viziere și ochelari): 66.000
  • Mănuși: aprox. 875.000
  • Dezinfectant: 137.000 litri
  • 28 containere
  • Alte echipamente de protecție: peste 60.000 (botoși, bonete, cearșafuri, costume de unică folosință etc.)
  • Peste 10 tone de produse alimentare și de igienă pentru personalul medical, pacienți, persoane carantinate, izolate, vârstnici, persoane din centre sociale etc.


Cu ajutorul societății civile, a crescut capacitatea de testare în puncte vulnerabile ca Iași, Nădlac, Deva sau Timișoara, iar peste 30.000 teste PCR au ajuns în spitale (numărul este egal cu testele făcute de stat în toată luna martie), se arată în comunicatul citat.

Acesta este semnat de Asociația Dăruiește Viață, Asociația pentru Relații Comunitare, Asociația Inima Copiilor, Asociația Zi de Bine, Casa Share, Cetatea Voluntarilor Arad, Dăruiește Aripi, Federația Fundațiile Comunitare din România, Fundația Comunitară Alba, Fundația Comunitară Bacău, Fundația Comunitară Banatul Montan, Fundația Comunitară Brașov, Fundația Comunitară București, Fundația Comunitara Buzău, Fundația Comunitara Cluj, Fundația Comunitară Covasna, Fundația Comunitară Dâmbovița, Fundația Comunitară Galați, Fundaţia Comunitară Iaşi, Fundația Comunitară Mureș, Fundația Comunitară din Odorheiu Secuiesc, Fundația Comunitară Oradea, Fundația Comunitară Prahova, Fundația Comunitară Sibiu, Fundația Comunitară Timișoara, Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Fundația Comunitară Vâlcea, Fundația Prețuiește Viața, MagiCAMP, Salvați Copiii România, Un Singur Cluj, VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Organizațiile semnatare cer autorităților să:

  • Să coopereze cât mai transparent cu sectorul nonguvernamental;
  • Să comunice nevoile spitalelor-suport și nevoile unităților medicale care au un risc ridicat de infectare (centrele psihiatrice, puncte de dializă, oncologice etc.) astfel încât ONG-urile și autoritățile statului să-și coordoneze eforturile, fără să le dubleze;
  • Sprijin în procesul de achiziții (logistică, sprijin diplomatic). Împreună, putem comanda mai multe echipamente, la preț mai mic, de la un singur producător
  • Să ușureze traversarea granițelor pentru comenzile medicale făcute de ONG-uri din spațiul UE și extra-comunitar
  • Să recunoască impactul pe care societatea civilă l-a avut în această perioadă;
  • Să adopte un pachet de măsuri care să sprijine organizațiile nonguvernamentale afectate de pandemie, pe modelul suportului oferit IMM-urilor

„Sistemul medical ne privește pe toți, iar întărirea sa este o prioritate. Obiectivul major este echiparea spitalelor și protejarea personalului medical, iar acest lucru nu poate fi făcut doar de ONG-uri, în lipsa statului. De la începutul pandemiei, organizațiile au fost primele care au acoperit nevoi în țară, înaintea statului”, spune Dana Pîrțoc, CEO Asociația pentru Relații Comunitare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult