Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

De la începutul crizei COVID-19, ONG-urile din România au dotat spitalele cu echipamente și aparatură în valoare de 14 milioane de euro

Peste 140 de unități sanitare din România au primit, de la începutul pandemiei, sprijin din partea organizațiilor non-guvernamentale pentru a gestiona criza provocată de coronavirus. 

Potrivit datelor strânse de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), 80 de organizații neguvernamentale au reușit, în șapte săptămâni, să cumpere echipamente și aparatură medicală în valoare de peste 13,95 milioane euro pentru spitalele din țară. Suma reiese din calculul făcut ARC pe baza informațiilor comunicate de respectivele organizații. 

„De la începutul pandemiei COVID-19, sectorul nonguvernamental s-a implicat în dotarea spitalelor și protejarea personalului medical. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a strânge fonduri pentru protejarea comunităților”, se arată într-un comunicat semnat de mai multe ONG-uri.


Testare Covid

Există alte zeci de organizații din România care au venit în ajutorul medicilor și al spitalelor, dar a căror contribuție nu se regăsește în aceste cifre. „De asemenea, merită menționat rolul esențial pe care o mulțime de alte organizații îl au în sprijinirea grupurilor vulnerabile și care fac tot ce e posibil pentru a-și îndeplini misiunea și pentru a sprijini în continuare beneficiarii, în ciuda contextului în care ne aflăm”. 

Cum arată impactul produs de sectorul neguvernamental în cifre:

  • Suma strânsă de organizații: 14 milioane euro
  • Suma cheltuită pe aparatură și echipamente: 13,95 milioane euro
  • Ventilatoare: 116
  • Aparate de testare: 21
  • Teste PCR: 30.793
  • Monitoare: 72
  • Peste 60.000 aparate medicale (injectomate, panouri, pulsoximetre, tuneluri decontaminare, lămpi sterilizare, defribilator etc.)
  • Consumabile medicale: aprox 81.000
  • Combinezoane: peste 41.500
  • Măști chirurgicale: peste 1,5 milioane
  • Măști cu filtru: 455.000
  • Protecții ochi (viziere și ochelari): 66.000
  • Mănuși: aprox. 875.000
  • Dezinfectant: 137.000 litri
  • 28 containere
  • Alte echipamente de protecție: peste 60.000 (botoși, bonete, cearșafuri, costume de unică folosință etc.)
  • Peste 10 tone de produse alimentare și de igienă pentru personalul medical, pacienți, persoane carantinate, izolate, vârstnici, persoane din centre sociale etc.


Cu ajutorul societății civile, a crescut capacitatea de testare în puncte vulnerabile ca Iași, Nădlac, Deva sau Timișoara, iar peste 30.000 teste PCR au ajuns în spitale (numărul este egal cu testele făcute de stat în toată luna martie), se arată în comunicatul citat.

Acesta este semnat de Asociația Dăruiește Viață, Asociația pentru Relații Comunitare, Asociația Inima Copiilor, Asociația Zi de Bine, Casa Share, Cetatea Voluntarilor Arad, Dăruiește Aripi, Federația Fundațiile Comunitare din România, Fundația Comunitară Alba, Fundația Comunitară Bacău, Fundația Comunitară Banatul Montan, Fundația Comunitară Brașov, Fundația Comunitară București, Fundația Comunitara Buzău, Fundația Comunitara Cluj, Fundația Comunitară Covasna, Fundația Comunitară Dâmbovița, Fundația Comunitară Galați, Fundaţia Comunitară Iaşi, Fundația Comunitară Mureș, Fundația Comunitară din Odorheiu Secuiesc, Fundația Comunitară Oradea, Fundația Comunitară Prahova, Fundația Comunitară Sibiu, Fundația Comunitară Timișoara, Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Fundația Comunitară Vâlcea, Fundația Prețuiește Viața, MagiCAMP, Salvați Copiii România, Un Singur Cluj, VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Organizațiile semnatare cer autorităților să:

  • Să coopereze cât mai transparent cu sectorul nonguvernamental;
  • Să comunice nevoile spitalelor-suport și nevoile unităților medicale care au un risc ridicat de infectare (centrele psihiatrice, puncte de dializă, oncologice etc.) astfel încât ONG-urile și autoritățile statului să-și coordoneze eforturile, fără să le dubleze;
  • Sprijin în procesul de achiziții (logistică, sprijin diplomatic). Împreună, putem comanda mai multe echipamente, la preț mai mic, de la un singur producător
  • Să ușureze traversarea granițelor pentru comenzile medicale făcute de ONG-uri din spațiul UE și extra-comunitar
  • Să recunoască impactul pe care societatea civilă l-a avut în această perioadă;
  • Să adopte un pachet de măsuri care să sprijine organizațiile nonguvernamentale afectate de pandemie, pe modelul suportului oferit IMM-urilor

„Sistemul medical ne privește pe toți, iar întărirea sa este o prioritate. Obiectivul major este echiparea spitalelor și protejarea personalului medical, iar acest lucru nu poate fi făcut doar de ONG-uri, în lipsa statului. De la începutul pandemiei, organizațiile au fost primele care au acoperit nevoi în țară, înaintea statului”, spune Dana Pîrțoc, CEO Asociația pentru Relații Comunitare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult