Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Acolo unde dă greș statul, reușesc împreună oamenii. Lecția ultimelor zile

Maternitatea Odobescu

Foto: Inquam Photos/ Virgil Simionescu

„Cine-i născut în martie, hai sus, hai sus, hai sus!“. A fost mesajul scris pe tricoul fostei jurnaliste Melaniei Medeleanu la lansarea, pe 25 februarie, a noului său proiect - Asociaţia Zi de Bine. Unul menit să ajute lunar 12 ONG-uri pentru a da viaţă unor cauze diferite: de la copiii internaţi în spitale fără niciun părinte alături de ei, pană la victimele violenţei în familie. Mesajul de pe tricou era pentru sărbătoriţii lunii martie și pentru cei care, printr-un simplu sms cu mesajul “SUS”, își doreau să doneze ca „să ajute un om să se ridice“.

COVID-19 a pus pe hold întregul proiect. Reprezentanții Asociației au continuat să muncească zile întregi pentru cauze nobile însă acestea nu mai erau legate de scopul principal al celor 12 ONG-uri, ci despre procurarea de aparate de ventilație mecanică, sisteme de protecție respiratorie, ventilatoare și monitoare ATI, lămpi UV, containere, cărucioare medicale cu roți, măști, combinezoane, mănuși chirurgicale, viziere, lenjerii de pat de unică folosință, dezinfectanți de maini și de suprafețe…. A strâns donații de aproape 330 de mii de euro pentru 35 de spitale de stat din țară. 

La Timișoara, 10 bebeluși de la Spitalul Municipal au fost testați pozitiv cu COVID19. “Un moment în care am simțit cu toții un gol în stomac, părinți sau nu. Situația era cu atât mai dramatică din cauză că toate testele s-au epuizat, iar bebelușii și personalul medical trebuiau testați din nou. Dar azi avem speranță, pentru că la ora 12.30, un transport de 3000 de teste achiziționate prin #FonduldeUrgenta a ajuns la Timișoara, iar personalul medical a făcut un efort de eroi - până la ora la care scriem, s-au prelevat probe de la toți bebelușii și de la personalul medical, iar primele teste sunt la prelucrare deja”, scrie Asociația pentru Relații Comunitare într-o postare făcută marți pe pagina sa.

Statul roman se laudă de două săptămâni că a cumpărat 2 milioane de teste de la aceeași fabrică din Coreea de unde au făcut achizițiile și cei de la ARC. Cu toate astea, “Nu înțeleg cum se face că personalul medical de la Timișoara a așteptat cu sufletul la gură și a primit la fix testele cumpărate de noi”, spun reprezentanți ai ONG-ului.

Peste tot în țară baza stă în societatea civilă. “Dăruiește viață”, asociația cea care construieşte în București un spital pentru copii bolnavi de cancer, a început să strângă donații pentru a susține spitalele în lupta cu COVID. Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, cele două reprezentante ale Asociaţiei au anunțat săptămâna trecută că încep ridicarea unui spital modular pentru pacienții cu COVID-19 ce va fi amplasat în curtea Spitalului Elias București. 

Mobilizarea este fără precedent. De la companii ce donează milioane până la domnul Ionescu din Cugir, care a donat 10.000 de lei spitalului din oraș. “Îmi doresc din suflet să ajutăm cât mai mulţi! Statul suntem noi”, a afirmat donatorul, potrivit Asociaţiei Spitalului Orăşenesc Cugir.

Pe rețelele de socializare din mai multe orașe au apărut grupuri impresionante de persoane fizice numite “Ajutăm din…” Au pornit cu scopul de a ajuta persoanele în vârstă sau cu probleme medicale ce nu se mai pot deplasa în perioada aceasta să-și facă cumpăraturile. Au ajuns sa fie adevărate marketplace-uri pentru același sistem medical de stat: aici se întâlnește cererea (cabinet medicale, spitale, etc.) cu oferta (antreprenori care fac viziere, combinezoane etc.).

Cea mai mare “construcție” locală este de departe “Un singur Cluj”, cu 85 de structuri: de la festivaluri precum Untold, TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park, la companii, organizații non-profit, universități. Toate și-au dat mâna și au intrat în lupta contra COVID-19. Miza mare este să strângă până la 5 milioane de euro pentru a plăti transporturi aeriene încărcate cu echipamente medicale necesare. 

Și sunt doar câteva din sutele de mii de asociații, ONG-uri, persoane fizice sau juridice care ajută sistemul de sănătate să înfrunte COVID-19. Aceleași care lună de lună, an de an, au pompat bani prin plata contribuțiilor de sănătate către sistemul medical de stat pe care vor acum să-l salveze din nou. Numai anul trecut contribuțiile s-au ridicat la aproape 32 de miliarde de lei, bani care ar fi trebuit să le asigure deja celor aflați în prima linie în lupta cu COVID-19 aparatele de ventilație, sistemele de protecție respiratorie, ventilatoarele și monitoarele ATI, lămpile UV, măștile, combinezoanele, mănușile chirurgicale, vizierele, lenjeriile de pat, dezinfectanții… Adică tot ce acoperă acum miile de Asociații și de ONG-uri.

Între timp, în spitale, situația pare scăpată de sub control: unitățile medicale sunt exact așa cum erau și anul trecut, acum doi ani sau acum zece ani – focare de infecție - , personalul medical continuă să se îmbolnăvească, pacienți din diferite colțuri ale țării spun că nu li se dă de mâncare și nici medicamente, familii care află, după zile de telefoane disperate, că rudele sunt deja la firme de pompe funebre… Testele s-au făcut cu țârâita, mai ales la început, pentru a temporiza și a masca lipsurile uriașe ale sistemului și dezorganizarea fără margini. Mai mult, sunt bănuieli c-ar exista “omisiuni intenționate” în testarea suspecților de COVID-19 tocmai pentru a nu da rău în statistici – suntem țara cu cea mai mica rată de testare din Europa! Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, declara la finalul lui martie sunt 650 de persoane care mor zilnic în România în mod curent, “Rămâne să vedem câte sunt cazurile de Covid-19”.

Premierul Ludovic Orban nu ratează nicio oportunitate media pentru a laudă "eforturile disperate" ale colegilor din Guvern de a trimite echipamente spitalelor. Asta în timp ce toate ONG-urile și companiile mai sus menționate reușesc zi de zi, săptămână de săptămână, să acopere urgențele de peste tot din țară.

Pandemia de coronavirus ne-a făcut să contribuim dublu la sistemul de sănatate prin donații și să plătim salarii unor birocrați lăudați pentru “eforturi disperate” pe care societatea civilă le rezolvă fără disperare. Dar cel mai rău este că, la finalul crizei provocate de COVID-19, avem 99,9% șanse să rămânem cu aceeași “dinozauri” ai sistemului: de la manageri de spitale numiți politic, nepoți, nepoate, fii și fiice ale sistemului, până la “directorimea” din ministere sau președinții din comisii, comitete, comiții care, la orice ordin de partid, răspund cu plăcere.

Aflat în vizită la spitalul construit de militari în otopeni, președintele Klaus Iohannis a declarat că “vom face o analiză la sânge a sistemului spitalicesc”. Ce l-o fi împiedicat până acum să o facă/ceară, greu de spus. Nu de alta, dar am trecut printr-un Colectiv care a redeschis răni adânci legate de sistemul medical și birocrații de la butoane. E păcat ca și de data asta viitorul să fie același: “vor decora și vor uita”. Cum societatea civilă a ajuns să acopere cam toate urgențele pandemiei, poate tot ea va pune umărul și la dezinfectarea sistemului.

Până atunci, iată câteva știri de bine:

  • România, prima țară ce va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: “Au fost deja comandate 150 de ventilatoare şi imediat ce vor ajunge în România le vom putea trimite rapid în ţările care au nevoie de ele, bineînţeles în Spania şi Italia”
  • După Norvegia, și România mobilizează 11 doctori şi 6 asistente pentru a ajuta Italia în lupta cu COVID-19
  • Antibiotice Iaşi reia producţia de paracetamol şi novocalmin în regim de urgenţă
  • ”Vecinul tău”, o platformă online pentru persoanele vulnerabile. Persoanele vulnerabile care au nevoie de cumpărături/medicamente pot apela acum la voluntari din propriile cartiere
  • Wuhan, orașul din China considerat epicentrul focarului de coronavirus, și-a redeschis porțile și economia locală își repornește motoarele.
  • Spania pregătește o lege pentru încadrarea mai rapidă a șomerilor și a imigranților. Autoritățile de la Madrid încearcă să rezolve lipsa forței de muncă din agricultură și din zootehnie
  • Companiile de tehnologie automatizează lupta împotriva coronavirusului, una dintre acestea este UiPath, liderul mondial al tehnologiei de Robotic process Automation (RPA), companie nascuta într-un apartament în București acum 15 ani. Spitale, magazine alimentari și alte servicii esențiale înrolează roboți fizici și roboți software în lupta împotriva coronavirusului, conform analiștilor din industrie,
  • Spitalul Universitar Mater Misericordiae din Dublin a implementat roboți software (aplicații care fac acțiuni automate în urma unor date primite) - pentru a grăbi procesarea rezultatelor testării pentru COVID-19.
  • Progrese pe partea de prevenire a COVID-19. Teste finalizate pentru lansarea unui kit care analizează imunitatea

Informațiile pe larg si alte știri de bine pe www.auzimdebine.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul de mai sus m-a ajutat sa vad realitatea.Inteleg ca "Statul sunt eu" nu este o gluma.Din suma realizarilor se pare ca nimeni in afara acestor organizatii nu face nimic pentru tara .E minunat efortul comun ,fiecare cu ce stie si poate, in buna masura ajutat de altii sau din resurse proprii .Unul din defectele noastre este acela ca vorbim cand muncim si asta scade din performanta.....Cu ceva timp in urma,o echipa de medici din Iasi ,condusa de mentorul sau, s-a mobilizat pentru fratii din Suceava.Nu au infierat pe nimeni ,dar au ramas in inimile noastre
    • Like 0


Îți recomandăm

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult