De la țambal la extratereștri sonori, la World New Music Days 2026

sursa foto: Sorin Antonescu

În această săptămână, până în data de 31 mai, are loc cel mai important festival de muzică contemporană din lume, ISCM World New Music Days, de data aceasta chiar la noi acasă, în București. În fiecare an, de mai bine de un secol, muzicieni din toate colțurile lumii se adună într-un loc, undeva pe Glob, pentru a promova creativitatea, inspirația și pentru împărtăși noi găselnițe din sfera muzicală: noi idei, instrumente, tehnici componistice, inovații pe toate planurile muzicale. Anul acesta, noi suntem cei care pun în scenă întreg spectacolul: România găzduiește aproape 120 de creatori de muzică nouă, într-un eveniment ce onorează figura maestrului Constantin Brâncuși, prin tematica „Columna Infinită”. Așa cum ne spune directorul artistic, compozitorul și profesorul nostru preferat Dan Dediu: „Columna Infinită ne arată direcția – în sus și spre viitor”.

În Capitală, până duminică, au loc zilnic concerte extraordinare pe cele mai importante scene: Opera Națională, Sala Radio, ARCUB Hanul Gabroveni, Universitatea Națională de Muzică, Institutul Cervantes, Palatul Mogoșoaia, chiar și Club Control (totuși intră la scene importante!). Ce putem asculta? Păi... cam de toate: muzică electronică, jazz, muzică „serioasă”, dar și lucruri mai neobișnuite, complicat de încadrat în vreo categorie clară. Pe scurt, programul nu te poate plictisi.

Eu am avut ocazia să asist, pe 25 mai la ARCUB Hanul Gabroveni, la un recital de pian și țambal și pot spune că este o experiență inedită să asculți muzică de avangardă, compusă pentru țambal. Interpretul serii, Cătălin Răducanu, este unul dintre cei mai versatili instrumentiști ai noii generații: pianist, țambalist și improvizator, cu o capacitate incredibilă de a combina muzica clasică („savantă”) cu influențe din jazz și cu elemente din folclor. Am fost pur și simplu cuprinsă de fiecare acord, de fiecare notă interpretată; am regăsit acel tip de energie care te captează instant și te poartă în noi lumi sonore.

În debutul concertului, s-a interpretat, în premieră absolută, lucrarea pentru țambal Head or Tail (Cap și pajură), compusă de clujeanul Cristian Bence-Muk. Titlul face trimitere chiar la joc: interpretul decide direcția muzicală pur și simplu aruncând o monedă, și astfel alege una dintre variantele de continuare a muzicii indicate în partitură. Cealaltă lucrare pentru țambal, semnată de compozitorul portughez Daniel Moreira și inspirată din filmul mut Brumes d’Automne (1929), conturează o atmosferă melancolică, delicată și fragilă, ceva foarte greu de realizat la un instrument pe care noi îl asociem involuntar cu sonorități populare vibrante.

Reaching for the stars, pentru pian, de Michael Hannan, compozitor din Australia, a adus un omagiu Columnei Infinite – tema World New Music Days 2026 – și ideii de ascensiune continuă. Finalul a fost deosebit de intens, a împins instrumentul până la extremele sale, ca și când urma să își ia zborul. Ultima creație din concert, intitulată Partita Ritardata, pentru pian și live electronics, i-a aparținut belgianului Paul Pankert, iar aici compozitorul Cătălin Crețu a asigurat partea de „tehnologie”. Aceasta a fost lucrarea mea preferată, nu am mai auzit ceva care măcar să se apropie de o asemenea „țesătură” muzicală: forma se aseamănă dansurilor specifice muzicii baroce, dar sunetul pianului traversează efecte electronice de delay, cumva plimbându-se dintr-o parte în cealaltă a sălii. În acest joc de reflexii sonore, timbrul pianului se modifică subtil și se creează o atmosferă stranie și aproape hipnotică. 

La câteva minute după, m-am bucurat să aflu că mai avem un concert, o nouă experiență, o nouă ciudățenie muzicală de care să ne putem bucura – o experiență hibridă audio-video cu performance, o incursiune în cele mai bizare colțuri ale imaginației. În deschidere, Tenebrilis, pentru fixed media, scrisă de polonezul Paweł Hendrich, ne-a purtat într-o lume întunecată și instabilă, la granița dintre lumină si umbră, susținută vizual de filmul ce poartă amprenta artistului Barnaba Mikułowski. A urmat Eira, compusă de Louise Harris (Regatul Unit), o lucrare construită algoritmic, pe date, privind pierderea maselor glaciare, utilizând chiar înregistrări de teren cu sunete reale de ghețari și ape din nordul Scoției. TOR, pentru fixed media, ce poartă semnătura americanului Fred Szymanski, combină mai multe straturi sonore care se modifică ușor în timp, într-o textură muzicală complexă, matematică. În final, Irinel Anghel, cel mai cunoscut artist experimental din România, a creat o planetă hibridă între Neptun și Pământ, Nepterra, și ne-a prezentat-o în limbajul unui „Unskippable Ad” de pe Youtube, care nu rămâne doar pe ecran, ci se extinde și în spațiu: The advertisement that forgot to stay inside. Filmul realizat de Alexandru Claudiu Maxim a fost întrerupt periodic de intervențiile de performance live, în interpretarea lui Irinel Anghel, într-un spectacol plin de umor și năstrușnicii extraterestre.

V-am făcut curioși să aflați ce nebunii sonore găsiți la festivalul World New Music Days? Până pe data de 31 mai, aveți ocazia de a participa la concerte unde puteți audia lucrări din cele mai îndepărtate tărâmuri: muzică din Noua Zeelandă, Insulele Feroe, Vietnam și multe altele. Există ceva pentru toată lumea, muzica nouă nu discriminează genurile muzicale: jazz, rock, muzică bizantină, neo-romantică, post-modernă... de toate. Programul complet îl puteți răsfoi aici: https://snr-simc.org/wnmd2026/programme/

World New Music Days 2026 vă așteaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp