Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De pe patul de spital, domnul Ilie, om de la țară, îmi spune în șoaptă, pe un ton conspirativ: „Am amortizoare noi. M-a operat robotul”

Spital de ortopedie

Foto: Profimedia Images

Pe domnul Ilie l-am cunoscut la spital. E trecut binișor de prima tinerețe, de a doua și, în general, de toate tinerețile posibile. „Am amortizoare noi”, îmi zice el râzând și-mi arată cu degetul pansamentul de pe genunchi. 

Ceilalți pacienți din salon sunt amuzați de inedita metaforă: și ei aparțin generației care își demonta Dacia 1300 în fața curții pe preșulețe, spăla bujiile și sufla în jiglere în zilele de duminică. Își face exercițiile pe care i le-a indicat medicul, deși e operat de mai puțin de 24 de ore. 

Domnul Ilie e din mediul rural și, ca mulți semeni de-ai lui (printre care mă număr și eu) a amânat cât a putut un consult de specialitate, iar operația a venit când articulația genunchiului era destul de afectată. Totuși, pacientul nostru, chiar dacă nu s-a grăbit să consulte un ortoped, s-a tratat un timp singur, așa cum s-a priceput: mai niște foi de varză înfășurate în jurul genunchiului, mai niște nămol de Techirghiol sau niște băi termale, toate stropite din belșug cu pastile-minune din reclame tv. În cele din urmă, împins de la spate și de durerea din genunchi, domnul Ilie și-a luat inima în dinți și a făcut un lucru mare: a căutat pe internet „spital de ortopedie”. 

Primul spital ce i-a apărut în căutare a fost spitalul Foișor și acolo s-a dus. Și-a făcut programare telefonică, a așteptat puțin să-i vină rândul și a venit să se interneze pentru operație atunci când a fost chemat. Genunchiul vechi, avariat, a fost înlocuit prin această intervenție cu o articulație nouă. 

„M-a operat robotul”, îmi zice domnul Ilie în șoaptă, pe un ton conspirativ. Așa cum o spunea domnul Ilie părea că s-a zis cu chirurgii în carne și oase, de vreme ce robotul poate face muncă de chirurg. 

De fapt, lucrurile nu stau deloc așa, pentru că robotul nu are o autonomie absolută (nu încă), ci are un șef: chirurgul. Dar robotul, membru de bază al echipei operatorii, face un lucru pe care cel mai eficient chirurg nu-l poate face. Pe baza unei hărți 3D a genunchiului (la fel ca amprentele, nu găsești doi genunchi identici), robotul analizează potrivirea anatomică perfectă pentru noul genunchi, aliniamentul ideal în axul membrului inferior, cu alte cuvinte, personalizează intervenția chirurgului în funcție de particularitățile anatomice ale pacientului. Mai mult de-atât, robotul trimite feedback chirurgului în timp real în timpul operației și limitează actele chirurgicale nenecesare. În acest fel, intervenția chirurgicală devine mai scurtă, sângerarea intraoperatorie se reduce, iar recuperarea postoperatorie este mai rapidă și mai puțin dureroasă. Poate face un chirurg o astfel de intervenție, în afara roboticii? Desigur, un chirurg bun pune un implant de genunchi funcțional, durerea din articulație dispare și pacientul își poate relua activitățile cotidiene. Însă robotul face diferența dintre foarte bine și excelent, tocmai datorită acelei potriviri perfecte a noului genunchi la particularitățile pacientului. Nu punem la socoteală că robotul nu obosește, nu are tremor, nu vrea la baie și nici nu are dureri de stomac. 

În fine, domnul Ilie, care a văzut o grămadă de lucruri la viața lui, nu este foarte impresionat de robotica în chirurgia genunchiului și, ca mulți oameni de la țară, lasă lucrurile să se întâmple firesc, cu aerul că trăiește o normalitate la îndemâna oricui. Nu i se pare prea abruptă trecerea de la terapia cu foi de varză la chirurgia robotică și așteaptă să plece acasă, la nepoți. Are perfectă dreptate, aceasta este normalitatea zilelor noastre. Un robot îți poate face cafeaua, îți poate aduce burgerul la masă sau îți poate înlocui un genunchi rablagit.

Poate ar trebui să știți cam cât v-ar putea costa o astfel de intervenție. Păi e cam scump și nu-și permite chiar oricine: bun simț și un pic de răbdare, că lista de așteptare e mare. Și 10 lei coplata. Ca să vezi, dacă se vrea eficiență, aceasta se poate întâlni și într-un spital de stat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

nea MIhai

Ai putea spune că „Nea Mihai” este tot o fiță. Un fel de „Terasa Obor” cu merdenele în loc de mici. Publicul țintă este însă același: hipsterii care vor să se simtă proletari, publicul din bula corporatistă care vrea „autenticitate” la sfârșitul săptămânii. Inițial o patiserie de cartier, „Nea Mihai” a devenit un „landmark” în pelerinajele cool-urbane din weekend de pe Calea Victoriei pietonală. foto: Code Noir Style

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult