Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De pe patul de spital, domnul Ilie, om de la țară, îmi spune în șoaptă, pe un ton conspirativ: „Am amortizoare noi. M-a operat robotul”

Spital de ortopedie

Foto: Profimedia Images

Pe domnul Ilie l-am cunoscut la spital. E trecut binișor de prima tinerețe, de a doua și, în general, de toate tinerețile posibile. „Am amortizoare noi”, îmi zice el râzând și-mi arată cu degetul pansamentul de pe genunchi. 

Ceilalți pacienți din salon sunt amuzați de inedita metaforă: și ei aparțin generației care își demonta Dacia 1300 în fața curții pe preșulețe, spăla bujiile și sufla în jiglere în zilele de duminică. Își face exercițiile pe care i le-a indicat medicul, deși e operat de mai puțin de 24 de ore. 

Domnul Ilie e din mediul rural și, ca mulți semeni de-ai lui (printre care mă număr și eu) a amânat cât a putut un consult de specialitate, iar operația a venit când articulația genunchiului era destul de afectată. Totuși, pacientul nostru, chiar dacă nu s-a grăbit să consulte un ortoped, s-a tratat un timp singur, așa cum s-a priceput: mai niște foi de varză înfășurate în jurul genunchiului, mai niște nămol de Techirghiol sau niște băi termale, toate stropite din belșug cu pastile-minune din reclame tv. În cele din urmă, împins de la spate și de durerea din genunchi, domnul Ilie și-a luat inima în dinți și a făcut un lucru mare: a căutat pe internet „spital de ortopedie”. 

Primul spital ce i-a apărut în căutare a fost spitalul Foișor și acolo s-a dus. Și-a făcut programare telefonică, a așteptat puțin să-i vină rândul și a venit să se interneze pentru operație atunci când a fost chemat. Genunchiul vechi, avariat, a fost înlocuit prin această intervenție cu o articulație nouă. 

„M-a operat robotul”, îmi zice domnul Ilie în șoaptă, pe un ton conspirativ. Așa cum o spunea domnul Ilie părea că s-a zis cu chirurgii în carne și oase, de vreme ce robotul poate face muncă de chirurg. 

De fapt, lucrurile nu stau deloc așa, pentru că robotul nu are o autonomie absolută (nu încă), ci are un șef: chirurgul. Dar robotul, membru de bază al echipei operatorii, face un lucru pe care cel mai eficient chirurg nu-l poate face. Pe baza unei hărți 3D a genunchiului (la fel ca amprentele, nu găsești doi genunchi identici), robotul analizează potrivirea anatomică perfectă pentru noul genunchi, aliniamentul ideal în axul membrului inferior, cu alte cuvinte, personalizează intervenția chirurgului în funcție de particularitățile anatomice ale pacientului. Mai mult de-atât, robotul trimite feedback chirurgului în timp real în timpul operației și limitează actele chirurgicale nenecesare. În acest fel, intervenția chirurgicală devine mai scurtă, sângerarea intraoperatorie se reduce, iar recuperarea postoperatorie este mai rapidă și mai puțin dureroasă. Poate face un chirurg o astfel de intervenție, în afara roboticii? Desigur, un chirurg bun pune un implant de genunchi funcțional, durerea din articulație dispare și pacientul își poate relua activitățile cotidiene. Însă robotul face diferența dintre foarte bine și excelent, tocmai datorită acelei potriviri perfecte a noului genunchi la particularitățile pacientului. Nu punem la socoteală că robotul nu obosește, nu are tremor, nu vrea la baie și nici nu are dureri de stomac. 

În fine, domnul Ilie, care a văzut o grămadă de lucruri la viața lui, nu este foarte impresionat de robotica în chirurgia genunchiului și, ca mulți oameni de la țară, lasă lucrurile să se întâmple firesc, cu aerul că trăiește o normalitate la îndemâna oricui. Nu i se pare prea abruptă trecerea de la terapia cu foi de varză la chirurgia robotică și așteaptă să plece acasă, la nepoți. Are perfectă dreptate, aceasta este normalitatea zilelor noastre. Un robot îți poate face cafeaua, îți poate aduce burgerul la masă sau îți poate înlocui un genunchi rablagit.

Poate ar trebui să știți cam cât v-ar putea costa o astfel de intervenție. Păi e cam scump și nu-și permite chiar oricine: bun simț și un pic de răbdare, că lista de așteptare e mare. Și 10 lei coplata. Ca să vezi, dacă se vrea eficiență, aceasta se poate întâlni și într-un spital de stat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult