„Greu cu democrația la deal, dar și mai greu să faci administrația să lucreze în slujba cetățeanului. Fiecare oraș va intra cu adevărat în UE numai când locuitorii vor învinge într-o bătălie cu aleșii locali și își vor impune punctul de vedere", spunea un amic în 2012, mirat de pasivitatea cetățenilor în fața deselor abuzuri făcute de primarii de prin țară. Între timp, amicul s-a mutat în Suedia.
Februarie 2013: doi politicieni aflați pe val într-o urbe înclinată în ultimele două decenii spre stânga, decideau să radă, la propriu, toți teii din oras, pe motiv că nu vedeau clădirile de copaci. Primarul de la acea vreme - Gheorghe Nichita (astăzi trimis în judecată de DNA) și viceprimarul Mihai Chirica sfidau lumea academică, studenții, arhitecții, cetățenii orașului și tăiau toți arborii de pe cea mai importantă arteră din oraș, care dă în Palatul Culturii.
Au socotit ei că e bine să nu fie umbră ca să fie soare dogoritor, să nu fie oxigen ca să fie noxe, să nu fie verde ca să fie cât mai multă piatră și ciment. Așa au ajuns salcâmii japonezi să ia locul teilor cu valoare de brand.
Ieșenii au înghițit multe umilințe în ultimii ani: centrul administrativ al orașului blocat în noroi cu lucrări care nu se mai terminau, artera Podu Roș- CUG plină de cratere și veșnic în construcție, pasajul rutier de la bibliotecă aproape ratat, din cauză că nu încăpeau două autobuze în același timp pe sub el.
La fiecare vizită în Iași, culegeam doar nervi și frustrare: înjurături în trafic din partea șoferilor și pietonilor, remarci scrâșnite de la taximetriști și urări de sănătate la adresa primarului și viceprimarului.
Drujbele puse pe teii de pe Ștefan cel Mare au însemnat prea mult, iar instinctele de animale politice ale lui Nichita și Chirica n-au funcționat de data aceasta. I-au jignit pe protestatarii care s-au dus să-și apere copacii, i-au amenințat pe organizatori, au ras copacii și au adus niște arbori pitici care se potriveau ca nuca în perete pe bulevardele capitalei moldave.
Pentru prima dată în ultimele decenii, la Iași, oamenii i-au făcut pe politicieni să dea mulți pași înapoi.
Cine crede că fostul viceprimar (cu atribuții de primar- Mihai Chirica) a replantat teii pentru că îi place jocul democratic și consultarea publică, se înșală. A făcut-o de frică, când a văzut că oamenii ies în stradă, că pot să răstoarne spectaculos rezultatul unor alegeri, că DNA l-a ridicat pe Gheorghe Nichita și că românii au dat un Guvern jos după tragedia din Colectiv.
Nu-l cunosc, dar este halucinantă schimbarea discursului, de la amenințările la adresa protestatarilor (minutul 02:20) la avântul pionieresc cu care a luat hârlețul în mână si a salutat primul reașezarea teilor pe locurile lor. A sărit pe nesimțite în barca învingătorilor din această dispută, iar ieșenii nu trebuie să uite că el a tăiat teii, el a pus salcâmii japonezi, el i-a scos apoi și a plantat teii la loc. A împachetat acest dezastru ecologic făcut din fonduri publice într-o mare victorie a civismului.
Iași, locul în care mi-am trăit tinerețea, m-am îndrăgostit, m-am îmbătat cu colegii și m-am plimbat cu fetele pe sub teii de prin Copou și Ștefan cel Mare, a intrat în UE din punct de vedere al relației primărie - cetățeni. Primarii au dat înapoi, iar oamenii și-au luat orașul în mâini, aducându-și înapoi teii pe străzi.
Admirabilă a fost lupta celor de la Iașul iubește teii- îi puteți citi aici- iasuliubesteteii.ro. O idee s-a transformat în comunitate, iar oamenii au luptat democratic și cu eleganța împotriva abuzului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La replantarea copacilor au contribuit iesenii tot in acelasi procentaj.
In timp ce o mica parte din populatie scanda timid, pe dealurile copoului se ridica inalt cat sa se zareasca Palatul Culturii (mai nou Palace-Mall-of-culture) o vila modesta, iar iesenii revoltati sorbeau o cafea la ireparabila modernizare a unui simbol de identitate moldoveneasca (fosta capitala) /Cafe/Alimentara/Birou/Bazar/a se completa ulterior. La fel de frumos s-ar ridica langa Louvre un Hypermarket din tabla sau o casuta pitoreasca cu manele. Nu ne-au descoperit francezii inca.
Ma voi reintoarce in mizerabila societate ieseana atunci cand in locul Palace-Mall va fi o gradina cu teii scosi de Nichita si vreo cateva constructii pitice facute din caramizile casei preainaltului Iasi-ului, acum in vizita la DNA.
Pe Don-Juanichita l-a scos DNA cu furca din casa, nu iesenii, iar maimuta de pamant a deceniilor triste din zodiacul acestui oras se bucura ca are umbra la lungul drum prin evolutie.
Nichita a fost si este produsul imaginatiei urbanistice iesene. Cand te bucuri ca hotul iti returneaza 10 lei dupa ce ti-a furat masina, ai o problema. Eu as incepe cu introspectia de aici.