Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De Ziua Națională a României, orașul Iași a intrat în Uniunea Europeană

Protest împotriva tăierii teilor din Iași

photo icon Protest împotriva tăierii teilor din Iași: „Iașul iubește teii” Sursa: Facebook „Iașul iubește teii”

„Greu cu democrația la deal, dar și mai greu să faci administrația să lucreze în slujba cetățeanului. Fiecare oraș va intra cu adevărat în UE numai când locuitorii vor învinge într-o bătălie cu aleșii locali și își vor impune punctul de vedere", spunea un amic în 2012, mirat de pasivitatea cetățenilor în fața deselor abuzuri făcute de primarii de prin țară. Între timp, amicul s-a mutat în Suedia.

Februarie 2013: doi politicieni aflați pe val într-o urbe înclinată în ultimele două decenii spre stânga, decideau să radă, la propriu, toți teii din oras, pe motiv că nu vedeau clădirile de copaci. Primarul de la acea vreme - Gheorghe Nichita (astăzi trimis în judecată de DNA) și viceprimarul Mihai Chirica sfidau lumea academică, studenții, arhitecții, cetățenii orașului și tăiau toți arborii de pe cea mai importantă arteră din oraș, care dă în Palatul Culturii.

Au socotit ei că e bine să nu fie umbră ca să fie soare dogoritor, să nu fie oxigen ca să fie noxe, să nu fie verde ca să fie cât mai multă piatră și ciment. Așa au ajuns salcâmii japonezi să ia locul teilor cu valoare de brand.

Ieșenii au înghițit multe umilințe în ultimii ani: centrul administrativ al orașului blocat în noroi cu lucrări care nu se mai terminau, artera Podu Roș- CUG plină de cratere și veșnic în construcție, pasajul rutier de la bibliotecă aproape ratat, din cauză că nu încăpeau două autobuze în același timp pe sub el.

La fiecare vizită în Iași, culegeam doar nervi și frustrare: înjurături în trafic din partea șoferilor și pietonilor, remarci scrâșnite de la taximetriști și urări de sănătate la adresa primarului și viceprimarului.

Drujbele puse pe teii de pe Ștefan cel Mare au însemnat prea mult, iar instinctele de animale politice ale lui Nichita și Chirica n-au funcționat de data aceasta. I-au jignit pe protestatarii care s-au dus să-și apere copacii, i-au amenințat pe organizatori, au ras copacii și au adus niște arbori pitici care se potriveau ca nuca în perete pe bulevardele capitalei moldave.

Pentru prima dată în ultimele decenii, la Iași, oamenii i-au făcut pe politicieni să dea mulți pași înapoi.


Cine crede că fostul viceprimar (cu atribuții de primar- Mihai Chirica) a replantat teii pentru că îi place jocul democratic și consultarea publică, se înșală. A făcut-o de frică, când a văzut că oamenii ies în stradă, că pot să răstoarne spectaculos rezultatul unor alegeri, că DNA l-a ridicat pe Gheorghe Nichita și că românii au dat un Guvern jos după tragedia din Colectiv.

Nu-l cunosc, dar este halucinantă schimbarea discursului, de la amenințările la adresa protestatarilor (minutul 02:20) la avântul pionieresc cu care a luat hârlețul în mână si a salutat primul reașezarea teilor pe locurile lor. A sărit pe nesimțite în barca învingătorilor din această dispută, iar ieșenii nu trebuie să uite că el a tăiat teii, el a pus salcâmii japonezi, el i-a scos apoi și a plantat teii la loc. A împachetat acest dezastru ecologic făcut din fonduri publice într-o mare victorie a civismului.

Iași, locul în care mi-am trăit tinerețea, m-am îndrăgostit, m-am îmbătat cu colegii și m-am plimbat cu fetele pe sub teii de prin Copou și Ștefan cel Mare, a intrat în UE din punct de vedere al relației primărie - cetățeni. Primarii au dat înapoi, iar oamenii și-au luat orașul în mâini, aducându-și înapoi teii pe străzi.

Admirabilă a fost lupta celor de la Iașul iubește teii- îi puteți citi aici-  iasuliubesteteii.ro. O idee s-a transformat în comunitate, iar oamenii au luptat democratic și cu eleganța împotriva abuzului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tudor A check icon
    Pe Nichita 3 mandate nu l-au scos iesenii din functie.
    La replantarea copacilor au contribuit iesenii tot in acelasi procentaj.
    In timp ce o mica parte din populatie scanda timid, pe dealurile copoului se ridica inalt cat sa se zareasca Palatul Culturii (mai nou Palace-Mall-of-culture) o vila modesta, iar iesenii revoltati sorbeau o cafea la ireparabila modernizare a unui simbol de identitate moldoveneasca (fosta capitala) /Cafe/Alimentara/Birou/Bazar/a se completa ulterior. La fel de frumos s-ar ridica langa Louvre un Hypermarket din tabla sau o casuta pitoreasca cu manele. Nu ne-au descoperit francezii inca.
    Ma voi reintoarce in mizerabila societate ieseana atunci cand in locul Palace-Mall va fi o gradina cu teii scosi de Nichita si vreo cateva constructii pitice facute din caramizile casei preainaltului Iasi-ului, acum in vizita la DNA.
    Pe Don-Juanichita l-a scos DNA cu furca din casa, nu iesenii, iar maimuta de pamant a deceniilor triste din zodiacul acestui oras se bucura ca are umbra la lungul drum prin evolutie.
    Nichita a fost si este produsul imaginatiei urbanistice iesene. Cand te bucuri ca hotul iti returneaza 10 lei dupa ce ti-a furat masina, ai o problema. Eu as incepe cu introspectia de aici.
    • Like 0
  • Reparatia e numai ca imagine si nici macar ,ce au fost si ce au insemnat tei lui Eminescu pentru ieseni ,nu poate fi reparat. SENTIMENTUL dat de vremurile trecute a disparut.Tei aceia nu mai sunt.
    • Like 0
  • Pai da !:-)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult